Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Istorie

I

ASPECTE DIN DINAMICA DEMÖGRAFICA A JUDEJULUI MURE?

579

cerdea, Zagár, Vetca), 5 in zóna dealurilor premontane (Singeorgiu de Pádure, Neaua, Miercurea Nirajului, Solovástru, Bato?), ?i 2 in zóna montaná (Rástolita, Lunca Bradului). Valori mijlocii, de 10—15%o. deci, in jurul mediei pe judet (13,8%o) ?i pe tara (13,2%o), s-au inregistrat la 2 ora?e (Tg.-Műre? 11i7°/oo Ludu? 14,7%o) ?i la 41 comune, din care 12 in Podi?ul Tirnavelor (Atinti?, Adámu?, Bahnea, Coroisinmartin, Báláu?eri, Nade?, Dane?, Saschiz, Alberti, Fintinele, Cráciune?ti), 8 in Cimpia Transilvaniei (Singer, Chetani, Papiu Marian, Band, Pánet, Ceua?u de Cimpie, Fárágáu, Cozma), 6 in culoarul Muresului (Chetani, Bogota, Cuci, lernut, Sinpaul, Ungheni, Sintana de Mure?), 9 in zóna dealurilor premontane (Gäle?ti, Eremitul, Hodo?a, Ernei, Gorne?ti, Petelea, Ideciu de Jós, Suseni) ?i 4 in zóna montaná (Ibáne?ti, Gurghiu, Stinceni, Vátava).

Un spor natural mai scázut — sub 10°/oo — s-a inregistrat la 23 comune, din care 10 sint ráspindite in Podi?ul Tirnavelor (Bichi?, Mica, Bahnea, Suplac, Vii?oara, Ápold, Vinätori, Gh. Doja, Acátari, Pásáreni), 9 in zóna dealurilor premontane (Ghindari, Mágherani, Várgata, Chiheru de Jós, Deda, Ru?ii Munti, Aluni?, Brincovene?ti, Lunca), 3 in zóna Cimpiei Transilvaniei (Breaza, Voivodeni, Glodeni). Comparativ, pe zone naturale, se constatä cä sporul natural e mai ridicat in zóna montaná ?i in Cimpia Transilvaniei (unde majoritatea comunelor au valori peste media pe judet 5' pe tará), decit in Podi?ul Tirnavelor (unde numai 32% din numárul comunelor plus 2 ora?e, depá?esc media pe judet 5' Pe tará) in zóna dealurilor premontane (unde numai 30% din numárul comunelor depá?esc media pe judet ?i pe tQrá). Pe medii social-geografice, sporul natural e mai mare in mediul urban (15,9%o media pe ora?e, 22,1 %o media pe comunele suburbane) ?i mai scázut in mediul rural (12,6%o, deci cu pu(in inferior sporului mediu pe judet ?i pe (ará).

Imigrárile, in 1969, care pe intregul judet Mure? au inregistrat о medie de 12,9%o, in cadrul judetului au variat intre 0%o (comuna ruralá Cucerdea) ?i 52,7%o (comuna suburbaná Sincraiul de Mure?). Valori foarte mari — peste 30%o — s-au inregistrat, in afarä de Sincraiul de Mure?, la incá douä comune suburbane de lingä Tg.-Mure?, anume la Criste?ti (42,1 %o) ?i Singeorgiul de Mure? (31,1 %o). Valori mari, de 20-30%o, s-au inregistrat la ora?ele Ludu? (25,4%o) 5' Sighi?oara (22,5%o). la comuna suburbaná Albe?ti (23,3%o) ?i la comunele rurale Bogota de Mure? (21,5%o) $i Petelea (21,1 %o). fieccre din aceste 3 comune fiind situate in imediata apropiere a unui ora? (respectiv, in ordine, lingä Sighi?oara, Ludu? ?i Reghin). Imigräri incä destul de mari, de 15-20%o (deci peste media pe judet), se intilnesc la ora?ele Reghin (18,7%o), precum ?i la 8 comune, situate lingá ora?ele Tg.-Mure? (Sintana de Mure? cu 17,1%o, Livezeni cu 15,5%o) ?i Sighi?oara (Dane? cu 17,8%o) sau pe cäi de acces u?or ?i rapid la ora?e (Gorne?ti 16,3%o, Aluni? 20%o, Sinpaul 19,3%o, Zaul de Cimpie 18,7%o); de asemenea, la unele comune cu activitate industrial (Singeorgiu de Pádure 15,9%o). Valori mijlocii, de 10— 15%o, deci in jurul mediei pe judet, se intilnesc in ora?ele Tg.-Mure? (14,9%o) ?i Tirnáveni (13,4%o), precum ?i la 18 comune rurale, majoritatea avind о a?ezare geograficä favorabilá in ce prive?te comunicatiile cu ora?ele Tg.-