Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
580 Dr. ßONERIU ION 8-Mure? (Acöfori, Várgata, Ungheni, Ogra, lernut, Ceaua?u de Cimpie, Grebeni?ul de Cimpie), Ludu? (Chefani, Mihe?ul de Cimpie, Sárma?), Tirnáveni (Gone?^ Bágaciu), Sighi?oara (Ápold, Vinátori), Reghin (Suseni, Ideciu de Jós),, sau posedind о anumitá activitate industrialá care atrage mina de lucru (Lunca Bradului, Ghindari). La majoritatea comunelor rurale (59=70%) imigrárile au inregistrat valori rnici (5—10%o) sau foarte mici (0—5%o)- In ansamblu, pe medii social-geografice, imigrárile au fost múlt mai ridicate ín mediul urban (19,1%o media pe ora?e ?i 34,2 %0 media pe comunele suburbane) decit in mediul rural (9.1 %0 media pe cele 86 comune rurale). in general, la repartifia teritorialá a valorilor imigrárilor, in cadrul judefului Mure?, nu se poate distinge о diferenfiere cantitativá a fenomenului pe zone naturale, in schimb iese bine ín evidenfá aceastä diferenfiere in raport cu centrele urbane care, prin diversele lor funcfiuni (industrialá, comercialá, administrativá, culturalá etc.), sint tot atitea centre de polarizare a imigrárilor, fie direct in aceste ora?e, fie in localitáfile din imediata lor apropiere (in citeva cazuri, grupate in comune suburbane), fie in localitäfi (sate) care, de?i nu sint situate in imediata apropiere a ora?elor, au totu?i avantajul unor comunicafii u?oare ?i rapide cu acestea. In felul acesta s-a conturat о intinsá zoná de imigrári mai insemnate in lungul culoarului Mure?ului incepind de la Aluni? ?i piná la Chefani, inglobind 3 ora?e (Reghin, Tg.-Mure? ?i Ludu?) ?i 16 comune (din care 4 suburbane la ora?ul Tg.-Mure?), in condifii similare, dar cu о amploare spafialá mai redusá, s-au conturat zone de imigrári mai pronunfate ?i pe valea Tirnavei Mari (avind ca centru polarizant ora?ul Sighi?oara), pe valea Tirnavei Mici (o zoná pe cursul superior intre Sovata ?i Singeorgiul de Pádure, altá zoná pe cursul mijlociu in apropierea orajului Tirnáveni) ?i pe valea Ludu?ului din Cimpia Transilvaniei (in lungul liniei ferate Ludu?-Sárma?). Emigrárile, in 1969, care pe intregul judef au inregistrat о medie de 15,5%о, in cadrul judefului au variat intre 36,5%o (comuna Vii?oara) ?i 4,1%o (comuna Cucerdea). Valori foarte mari, de peste 30%o, s-au inregistrat, in afará de Vii?oara, la 4 comune situate in Cimpia Transilvaniei (Cozma 32,3%o, Iclänzel 30,5%o. Singer 34,6%o, ?i Táureni 31%o). Valori mari de 20—30%o, s-au inregistrat la un ora? (Ludu? cu 22,9%o) ?i 31 comune, din care 11 situate in Cimpia Transilvaniei (Chefani, Papiu llarian, Zaul de Cimpie, Mihe?ul de Cimpie, §äulia, Pogáceaua, Grebeni?, §incai, Riciu, Fárágáu, Voivodeni), 8 in Podi?ul Tirnavelor (Afinti?, Bichi;, Gäne?ti, Bahnea, Nade?, Vefca, Dane?, Ápold, Vinátori). 3 in zona dealurilor premontane (Singeorgiu de Pädure, Chiheru de Jos, Ideciu de Jos), 2 in zóna montanä (Rästolifa, Stinceni), 4 in jurul ora?ului Tg.-Mure? (Livezeni, Singeorgiul de Mure?, Sincraiul de Mure?, Criste?ti) ?i 2 in culoarul Mure?ului in aval de Tg.-Mure? (Ogra, Bogota de Mure?). Valori relativ ridicate, de 15—20%o, deci cu pufin superioare mediei pe judef, s-au inregistrat la 1 ora? (Sovata) ?i 22 comune, din care 14 grupate, in zoná continuä, in bazinul Nirajului ?i in bazinul superior al Tirnavei Mici, iar restül ráspindite sporadic in diferite pärfi ale judefului (4 in Cimpia Transilvaniei, 2 in culoarul Mure?ului etc.). Valori relativ scäzute, de 10—15%o, s-au inregistrat la 3 ora?e (Sighi?oara, Tirná-
