Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
GREVA MUNCITORILOR CONSTRUCTORI TlRGUMURE$ENI DIN ANUL 1903* CORNELIA GAL In ultimele decenii ale secolului al XlX-lea industria cunoajte un ritm rapid de dezvoltare pe tot cuprinsul patriei. Acest proces de dezvoltare continua ji in primii ani ai secolului XX, excepte fäcind doar stagnarea din anii 1900—1903, cauzatá de criza economicä. Dezvoltarea industriei a creat posibilitát dezvoltárii mai accentuate a mijcárii muncitorejti. In acenti ani muncitorimea industrial a devenit un factor hotäritor al luptelor economico-politice care arätau о tendinea de ascu^ire. Efectul ascensiunii se resimte $i Ia Tirgu-Murej, dezvoltarea industriei este insä mai lentá fa{á de órajele mai mari din Transilvania. intre anii 1890—1900 progresul este considerabil: crejte numárul intreprinderilor ji paralel cu aceasta $i numárul salaria^ilor. In 1890 au functonat la Tirgu- Murej 910 stabilimente industriale, in total cu 1.250 de salariat, numárul muncitorilor depájind insá cifra de20numai la 3 intreprinderi. In 1900 erau tnute in eviden^á 1.313 stabilimente industriale, cu un efectiv de 1.671 saladat, dintre care numaí 6 aveau peste 20 de muncitori. Tot in aceastá categorie intrau о intreprindere de constructi precum $i una de zidárie. ín ramura de constructi numárul angajatlor a crescut cu 26,3% in perioada anilor 1890—1900. Numárul constructilor era in permanentá crejtere in urma actiunilor de urbanizare pornite in primii ani ai secolului nostru, actuni care necesitau inälfarea unor cládiri publice. Constructile au devenit cea mai dezvoltatä ramurä industrialä a orajului nostru. Numárul angajatlor din constructi a crescut intre 1890—1900 de la 266 la 336 Paralel cu dezvoltarea industriei a crescut $i numárul locuitorilor orajului: de la 15.627 in 1890 la 19-522 in 1900. Din aceste cifre, numárul angajatilor in industrie ji al membrilor de familie intretinuti de ei, era de 5.867 in 1890, iar in 1900 se ridicä la 7.114 2. In urma dezvoltárii mai lente a industriei ji crejterea numericä a muncitorimii cunoajte un ritm mai lent. Acest ritm mai lent motiveazá si faptul * * Comunicare prezentatä la cea de-a V-a Sesiune de comunicäri stiintifice a muzeelor — 19Ó9. 1 FUCHS 3IMION, Industria si Muncitorimea din Tirgu-Mures la sfirsitul sec. XIX. Studii de istorie, Bucuresti, 1968, p. 104-115. 2 Ipari akciók a Székelyíöldön (Actiuni industriale in secuime) Budapesta, 1905, p. 90—91.
