Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
350 CORNELIA GAL, 2 cá mijcarea socialistä ia najtere ceva mai tirziu decit in órajele mari ale Transilvaníei, ca de pildá la Timijoara, Arad, Cluj. ín 1897 iji incepe activitatea Asociatia Generáló de Autoeducare a Muncitorilor. Activitatea ei a fost recunoscutó in mod oficial la 2 aprilie 1900 3. íncepind din 1900 se intensified agitajia socialijtilor ji actiunile de organizare, ca atare ia un avint ji mijcarea grevistá. Datorító crizei economice izbucnite in 1900 salariul real al muncitorilor arató о tending de descrejtere, jomajul crejte pe zi ce trece, se ridicá preturile bunurilor de larg consum. Muncitorimea pornejte о luptá grevistá organizatá pe tot cuprinsul Transilvaníei pentru evitarea consecintelor crizei economice. in istoria mijcárii muncitorejti din Tirgu-Murej ocupá un loc important greva muncitorilor din constructii din anul 1903, prima grevó organizatá care cuprindea in intregime о ramuró a industriel. In anii de dupá inceputul secolului XX una dintre cele mai dezvoltate ramuri ale industriei era ramura constructiilor, inglobind majoritatea muncitorimii. Situa^ia muncitorilor din construc{ii era cea mai reá. Timpul de muncá de pe jantiere nu era limitat, salariile erau scázute, muncitorii maltratati. Cei mai mulfi dintre ei erau subalimentati, deoarece din cijtigul lor sárácácios trebuiau só mai achite $i datoriile fácute in timpul jomajului de iarná. Datoritá grelei lor situatii au fost primii care s-au atajat mijcárii socialiste $i care au pornit о luptá organizatá pentru cucerirea drepturilor omenejti. Muncitorii din constructii ocupá un loc de seamá in istoria mijcárii muncitorejti locale din primele decenii ale secolului XX. Criza economicá a intensificat exploatarea ji jomajul. Antreprenorii, pentru a putea dispune de о fortá de muncá ieftiná, recrutau muncitori din alte localitáti, astfel multi dintre muncitorii localnici au rámas jomeri. In ziua de 28 august 1900, calfele de zidar jomeri se adreseazá primarului cerind concedierea muncitorilor proveniti din alte localitáti ?i angajarea localnicilor, cererea motivind-ocu jomajul $i conditiile grele de trai .......de 9 sáptámini n-am cijtigat atita ca sá-mi pót cumpára о bucatá de oiine ji multi tovaráji jomeri infruntá impreuná cu mine neajunsurile, chiar ji acum incá dói maijtri zidari cu reputare ... au adus la lucru muncitori stráini ji pe női nici nu ne-au bágat in seamá cind am cerut de lucru . . ."4 — scria muncitorul care a redactat petitia. Primőrül ráspunzind petitiei, a sómat pe antreprenori sá angajeze zidari din localitate. Somatia a fost respectatá la mai multe jantiere. Antreprenorii palatului agrar au reacbonat tnsá invers; au concediat chiar ji pe muncitorii localnici rámaji incá. In ziua de 4 septembrie 1900 la óra 6 dimineata, constructorii jomeri din localitate au intrat in conflict cu muncitorii stráini de pe jantierul palatului agrar. S-a iscat о adeváratá luptá cu cárámizi ji pietre ji muncitorii stráini au fost alungafi de pe acest jantier. Muncitorii izgonifi s-au refugiat 3 Arhivele Statului, Tirgu-Murej, Acte prezidentiale, 8/1897; „Egyenlőség” ÍEgalitatea), Tirgu-Murej, Anui I., nr. 63, din 29 martié 1900, pag. 2. 4 Arhivele Statului Tirgu-Murej, Acte prezidentiale, 1263/1900.
