Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
328 ELENA OPRI$, 2 intoarcä prestajiunile in restan^ä deplinä de la 1850".Ä Sentin^a a fost aprobatä in 1866 de Tabla regeascä. Baronul Apor reufefte sä ciftige procesul defi motivele sentin^ei nu se bazeazä nicidecum pe date ci numai pe semiprobe. Una din „probe" a constituit-o jurämintul prefedintelui Tablei regenti, baronul Apor Károly, cá {áranii detin páminturile numai in folosintá pe temeiul unei conventi orale proprietarul putind sá-l ia inapoi oricind dorea.4 5 Ziarul „Magyar Polgár" publicá jurämintul baronului Apor intre curiozitá^i 6 iar ziarul „A Hon“ seria: „Nici nu puteam crede cä raporturile de proprietate, atit cele alodiale cit fi cele urbariale sá fie atít de incurcate incit sä nu existe altä modalitate de argumentare decit jurämintul unui om interesat".7 8 Járanii s-au impotrivit din räsputeri tendintelor spoliatoare ale baronului Apor. Judele regal, aratä in raportul säu cätre ministrul de interne Paul Rejner, cá la inceput Apor a dat in judecatä numai pe 6 tärani, pe corifenii satului, dar „fiindcä la executarea sentintei se opusé tot satui cu puterea, Apor pierdu speranda de orice invoialä fi-fi extinde cererea in contra satului intregA In 1869 Apor obtine о sentinfä definitiva. Curtea tribunalului urbarial puné termenul de 1 fi 2 octombrie pentru executarea sentintei. Cererea de exposesiune a fost fäcutä impotriva a 26 familii de tärani din care, dupä raportul judelui regal cätre ministerul de interne, trei au ajuns la о invoialä cu baronul, trei migrarä in locurile invecinate, räminind astfei numai 17 familii.9 In zilele friguroase ale lunii octombrie járanii au fost scofi afarä din locuin^e. Ei se adreseazä redac^iei „Gazetei Transilvaniei" cerindu-i sprijinul. Aceasta imbrätifeazä cu cäldurä cauza tofälenilor fi publica, incepind cu anul 1869 aproape in fiecare numär articole in care ia pozi^ie in apärarea färanilor. Scrisoarea täranilor cätre redacjle este un adevärat rechizitoriu la adresa justitiei: „Ceeace s-a intimplat cu noi nu este una emigrajiune sau exposesionare, ci este unu din vandalismele cele mai feroci. Opt zile trecurä de cind comisarul tribunalului ne-au aruncat afarä din locuinjele noastre zidite prin noi fi prin strämosii noftri. Opt zile sint de cind 300 de suflete cu infanti pe brate fi cu bätrini neputinciofi sufer sub cerul liber, in apropierea unui drum, sufer de frig fi foame batu^i de vifore fi ploaie“.10 In timp ce fciranii s-au mutat in corturi in drum, averea, vitele fi produsele le sint licitate pentru piata restantelor. Pentru a-i obliga pe ^árani sä incheie pace cu Apor, luind in arendä fostele lor päminturi fi pentru a-i determina sä renun^e la apärarea drep-4 Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 85, 17/5 nov., 1869. 5 Idem, nr. 78, 20 oct./8 nov. 1869. 6 Ibidem. 7 A Hon, Budapesta, nr. 279, 3 dec. 1869. 8 Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 89, 1 dec./19 nov. 1869. 9 Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 89 1 dec/19 nov. 1869. 10 Idem, nr. 78, 20/8 oct. 1869.
