Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
3 ECOUL PROCESULUI TOFALENILOR 329 turiior lor, tofälenii sint sornak ca in timp de 24 de ore sä piece din drum, unde $i-au a$ezat corturile, deoarece in caz contrar li se vor arde lucrurile.11 Tofälenii erau insä hotäri^i sá reziste $i chiar sá se impotriveascá cu fórja alungárii lor. Gazeta Transilvaniei seria cá: „Tofälenii, daeä vor fi alungaji $i din drumul Järii, sint rezoluji a se asedia in cimitir, pre Jerina mojilor ?i strämojilor säi".12 Indirjirea cu care Järanii erau hotäriji sä-ji apere drepturile a atras atenjia autoritájilor in gradul cel mai inait. Mäsurile nu au intirziat sá se ia. Dintr-o serisoare a tofálenilor publicatä in „Gazeta Transilvaniei", aflám cä unii din tofáleni au fost inchi$i $i suferá asprimea carcerei „de douä luni $i jumátate''.13 Oficiatul din Tg.-Mure$ leagá eliberarea lor de douá condi- Jiuni: sä spuná eine i-a invájat sä se opuná judelui procesual cind a voit sá scoatä nijte vite din curtea unui exposesionat spre a le licita $i sä incheie pace cu baronul Apor, plátindu-i restanjele $i párásind satui őri luindu-l in arendá.14 Parlamentül ia cunojtinjá de cazul Járanilor din Tofáleni prin interpelarea adresatá de deputatul Alexandru Roman in 22 noiembrie 1869 ministrului justitiei $i ministrului de interne. Alexandru Roman demascá caracterul de clasá al justijiei care dádea sentinte in favoarea mojierilor, acentia fiind chiar conducátorii institutiilor judiciare. Exemplul caracteristic este acéla al baronului Apor Károly, care folosindu-se de funejia sa de prejedinte al tribunalului urbarial $i apói al curjii de apel a obfinut prin mijloace ilegale pronunjarea sentinjei in favoarea sa. Luarea in considerare a jurámintului unei párji interesate in proces este edificatoare in acest sens. Alexandru Roman aratä de asemenea cä Järanii din Tofáleni nu sint singurii care au fost exposesionaji de baronul Apor $i cá acesta mai are proces $i cu Járanii din Tatárfalva $i Csikfalva. Folosindu-se de „doctrina" „heredites siculica", pre$edintele Tablei regejti din Transilvania ameninjä intreg pämintul secuiesc cu devastarea totalä pe motiv cá este posesiune alodialä.15 Pentru interpelarea sa indräzneajä lui Alexandru Roman i se insceneazá un proces de presá $i este condamnat la inchisoare, sub pretextul cä a publicat in „Federajiunea" un ciclu de articole al cäror bazä e pronunciamentul, de$i autorii pronunciamentului fuseserä grajiaji.16 lntelectualitatea romänä din Transilvania ia pozifie in favoarea tofálenilor $i impotriva exträdärii lui Alexandru Roman din parlamentül maghiar. Deputajii: Babej, Butianu, Hodo^iu, Alexandru Mocioni $i aljii au Jinut la 30 octombrie о conferinfä a clubului national la G. Mocioni unde au dezbätut pozijia pe care urmau s-о adopte fajä de cauza tofálenilor $i fajä de räspunsul mini$trilor la interpelarea lui Alexandru Roman, precum $i fajä 11 Idem, nr. 89, 1 dec./19 nov. 1869. 12 Ibidem. 13 Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 96, 25/13 dec. 1869. 14 Ibidem. 15 Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 89, 1 dec./19 nov. 1869. 1« Gazeta Transilvaniei, An. XXXII, nr. 92, 11 dec./29 nov. 1869.
