Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
7 MEMORI ALISTUL PASOPTIST VASILE MOLDOVAN 297 de pi Idő la Bogota de Mure$, lernut. Muty dintre ei au plecat apói la Blaj pentru a fi de fa^ä la ,,$tergerea iobägiei“. Ingrijorate tot mai mult de cursui ascendent al procesului revolutionär, nobilimea maghiarä $i patriciatui säsesc i$i regrupeazá fortele, sträduindu-se sä prelungeascä viata regimului iobägesc. Tinerii intelectuali romäni, printre care se aíla $i Vasile Moldovan, väzind dirzenia maselor täräne$ti, hotäräsc sä (inä adunarea in ciuda mäsurilor, luate de guberniu, $i a circulärilor episcopilor. Cutreierind astfei, sat dupä sat, insufletit fiind de dreptatea cauzei poporului, el va face cunoscut spiritul innoitor ai acelor vremuri, chemindu-l sä-fi trimitä reprezentantii la Blaj. Cél de-ai doilea capitol este consacrat „pregätirilor de pornire" $i participärii sale, aläturi de ceilalti delegati mure$eni, la adunarea din Dumineca Tomii. La Blaj, ,,Cu aceastä ocaziune — scrie memorialistul — am fäcut cuno^tintä cu loan Buteanu, ?i, pe baza unei simpatii neexplicabile, am legat amicitia, de care ne-a despärjit moartea tragicä a lui, dar memoria $i iubirea sa a rämas in inima mea piná va mai bate" 1S. Despärtindu-se apoi de colegii lui de seminar (ale cäror nume le in$irä a$a cum i-au venit ,,in minte" cu ocazia scrierii memoriilor), „ne-am luat fiecare bätul de peregrin ?i, mai insufletifi ca ori$icind, am iesit spre patru párti ale järii pentru a chema poporul la adunare" 18 19. Din informatiile — deosebit de interesante - pe care ni le oferä in paginile urmätoare, afläm drumul pe care tlnärul teolog l-a sträbätut, mai intii prin satele de pe Valea Tirnavei-mici, iar mai apoi pe Valea Murejului si Cimpie, pentru ca ,,cit mai mult popor sä meargä pe 3 (15) mai la Blaj". Ajungind astfei pinä in Sácalu de Pädure, „N-am mers mai afund in Cimpie, — precizeazä Moidovan — cäci precum m-am convins, nu mai era in fcirä Roman care sä nu $tie de adunare. M-am reintors dara acasä, ca sä ne preparäm pentru ziua cea mare. Inainte de toate eram decisi, ca pe Murejeni $i Cimpeni, sä-i conducem cu flamurä. Dar ce culori sä intrebuinfäm? Nu $tiam, $i in llpsa necunojtintei culorilor, ne-am decis a face о flamurä albä cu inscriptio, ca deviza: Pace, Libertate, in culori vinete. Am mers cam cu sfialä la Tirgu-Murefului, am cumpärat materialul trebuincios, i-am croit forma $i cosindu-se pe el deviza indicate mai sus, ne vedeam ispräviti in privinta aceasta"20. Avind in vedere semnificafia acestei precizäri in evocarea evenimentelor pa^optiste locale, consideram cä ea reprezintä totodatä $i cea dintii meníiune referitoare la stindardul pe care masele täräne$ti de pe Valea Mure?ului ?i Cimpie ?i l-au ales ca simbol al ideilor inaintate de libertate, egalitate si fraternitate. In capitolul al patrulea al „Memoriilor" sale, intitulat sugestiv „Statariul", Vasile Moldovan ne descrie — pe fondul evolufiei evenimentelor din Transilvania - multiplele mäsuri de for(ä luate de autoritä(i pentru a „res-18 Ibidem, p. 26. 19 Ibidem, p. 29—30. 20 Ibidem, p. 33.
