Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
298 lOAN CHIOREAN, 8 tabili" ordinea in comune, intre care ji introducerea statariului (judecätorie care putea pronunja condamnári capitale ji care se executau pe loc). Aflindu-se atunci la Chirileu, unde il vizita zilnic loan Rusu din Vidrasáu pentru a se informa reciproc asupra evenimentelor, judele satului il injtiinteazä — arätindu-i biletul primit — despre sosirea „solgobiráului Madaras". $i íntr-adevár, incä in cursui zilei de 8 mai, acesta sosi in comuná, unde fára a zábovi, dupá cum ne márturisejte Moldovan: „In mijlocul muciméi scoase decretul guverniai, il ceti in limba románeascá; se vedea, cá cetindu-l in mai multe rinduri, il invátase de rost. La fiecare sentintá adáuga explicari de la sine, ji fixíndu-má cu ochii, zice apásat: „De azi inainte, cei ce au turburat tara, de se vor mai afla agitind (bujtogatni) ,in trei zile, unde vor fi prinji, vor fi traji sus pe furci". Finind cetirea ji explicarea, se adresä judelui: „Tu vei ingrijii ca furcile sá se facá pe loc, ji gátindu-se, sá se implinte acolo (arátind un loc mai ridicat in capul satului), insá aja sá ingrije^ti, ca reintorcindu-má peste citeva ceasuri, sá le aflu ridicate" 21. Supunindu-se acestei másuri, judele promise cá „vor fi gata furcile" fi ridicate pe locul indicat. Asemenea „furci” — din porunca aceloraji autoritás — au fost ridicate in mai toate satele románejti de pe Valea Murejului. Ele credeau cá astfei vor putea impiedica agitatiile intelectualilor satelor (invátátorii ji preotii) care - prin insáji situatia lor socialá, nu cu múlt mai buná decit cea a táranilor — sprijineau cererile acestora privitoare la desfiintarea iobágiei ji la inapoierea páminturilor rápite de nemejime. Un foarte scurt capitol, al jaselea, de numai trei pagini, se referá la „Deportarea lui Florian Micajiu la Tirgul-Murejului". Scrierea acestui episod se bazeazá ji pe márturiile lui loan Rusu, care — aflindu-se in 9 mai la Tirgu-Murej — a fost martor la aducerea sub escortä a avocatului Florian Micaj din Cluj, arestat sub acuzatia cá ar fi instigat pe tárani la „rebeliune". loan Rusu a avut curajul ca, in mijlocul unei multimi infierbintate, sá-l imbrátijeze pe Micaj ji sá interviná la autoritás pentru asigurarea securitájii arestatului, fapt care i-a atras furia multimii ji l-a determinat sá páráseascá orajul 22. Cind, a doua zi, loan Rusu ii povesti cele intimplate, Vasile Moldovan „clarificá enigma cu cárul acoperit din ziua trecutá", vázut ji de el, fapt pentru care — dupá cum insuji recunoajte — „ne umplurám de intristare, atit női, cit ji toti sátenii, pentru ce nu ne-am folosit de ocaziunea bine venitá, sá liberóm pe Micasiu ji sá-l ducem cu női la Blaj" 23. О zi mai tirziu, datoritá unei intimplári norocoase, relatatá in „Memoriile” lor intr-un capitol cu titlu identic ($tafeta), ei intrá in posesia unui pachet maré de serisori intre care se afla ji ordinul de arestare emis de primőrül orajului Tirgu-Murej impotriva lui Rusu. ín continuare, Moldovan ne redá in culori foarte vii atmosfera zilelor premergátoare adunárii din 3/15 mai 1848. Oamenii din sat, precum ji cei din localitátile vecine, se adunaserá in dimineata zilei de 12 mai in 21 ibidem, p. 35—36. 22 Vezi si IOAN RUSU, Memorii, p. 48—63 (manuseris aflat la Arhivele Statului Tirgu-Mures). а V. MOLDOVAN, op. cit., p. 46.
