Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
296 lOAN CHIOREAN, 6 cäträ muniii lui, iar eu, Märgineanu $i Oros, deja in aceia$i zi am sosit in Chirileu" 1S. Intrucit se $tie precis cä, indatä dupä conferinja de la Blaj, Avram láncú s-a indreptat cátre Cimpeni, unde a $i sosit la 6 aprilie, aceastá intilnire - daca intr-adevár a avut loc in Tirgu-Mures — trebuie datatá cu cél pufin 7—8 zile mai devreme. Faptul cä Vasile Moldovan si-a scris memoriile múlt mai tírziu decit au fácut-o altii, explicä intr-o oarecare mäsurä strecurarea acestor erori in cronologia unor evenimente. Reluind firul evenimentelor evocate de memorialist, pe acela$i fond autobiografic, tablóul pa^optist se lárgefte, indeosebi cu informari privind multiplicarea $i difuzarea — in ziua plecórii elevilor ?i teologilor in vacanta de Pajti — a proclamafiei lui Áron Pumnul, prin care se convoca la Blaj in 18/30 aprilie о mare adunare nationale. Piecind deci de la Blaj pentru a-ji indeplini misia de propagator al ideilor revolufiei, primul popas il face in dupä amiaza zilei de 8 aprilie in satui Alecuj. Vestea sosirii lui a pus in mijcare tot satui. „La casa parohialä, — ne relateazä el — in pufine momente s-a adunat aja zicind satui intreg. Le-am citit ji explicat proclamafiunea amintitä (a lui Aron Pumnu — n. n), ji ei ne-au promis a se prezenta cu tofi la Dumineca Tomei in Blaj. ín cuvintarea, ce li-am finut, li-am arätat, cá in urma mijcärii tuturor Romänilor, iobägia se va jterge negrejit (. . .). Urmcirile reforméi grandioase vor fi, cá Románul, ne mai fiind silit a presta domnului säu pämintesc nici о orä de lucru, starea materialä i se va imbunätäti, va avea timp destul sä-ji cultive mojioara, va planta grädini cu pomet, va edifica case bűne $i sänätoase, va ridica biserici intru lauda lui Dumnezeu ?i jcoli pentru crejterea tinerimei. Románul, ajutat de imprejuräri, se va cultiva in grabä, va Gvea diregätori din sinui ji singele säu..."16 17. in dimineafa zilei urmä* toare, Vasile Moldovan se despärti de colegul säu de seminar Ilie Moldovan. Ín timp ce acesta se indrepta spre Färäu, Herepia, $Uea ?i satele din imprejurimi, el luä calea Uioarei. Dupä ce $i aici }mu 0 cuvintare la fei de infläcäraiä, explicindu-le pe larg „necesitatea adunärii poporului in masä", preotul Nicolae Vlädu^iu ii cere — dupä cum afirmä memorialistul — detalii asupra „stärii lucrurilor, si luind о copie dupä proclamatiune, m-a rugat sä tree mai departe, cä fiind satui amestecat cu unguri iobagi, are de euget ca sä adune tot satui la altä ocaziune $i a indupleca pe Unguri sä ia $i ei parte la adunarea din Blaj - ceea ce s-a $i intimplat, cäci nu numai cä au mers la Blaj ?i Ungurii, dar l-au inso^it prin toate pericolele, mul^i dintre ei au fost si ia lancu intre munti..u. Descriind evocator räsunetul pe care-1 aveau in masele färänejti cuvintele sale despre desfiintarea iobägiei, trimisul Blajului sublinia cu acest prilej $i participarea — la unele intruniri — a numeroji iobagi unguri, ca 15 V. MOLDOVAN, op. cit., p. 18. ,6 ibidem, p. 12—13. 17 Ibidem, p. 15.
