Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
UN DOCUMENT DIN 1848 285 AN EXA DOCUMENTUL DIN 1848 GÄSIT LA BANDUL DE CIMPIE Pag. 1 Ungurii cheamá pe ardeleni la unire, Clujul s-au deciarat cu maré solemnitate, cum cá vrea a se uni; afa vor face fi secui(i), poate numai safii nu vor vrea. Dar románii ce vor face? De la dezlegarea intrebárii acesteia 1 átírná viafa fi moartea románilor. Aci se cade dara sá-fi deschidá ochi(i) tot románul, cá acum a venit timpul cu care de se vor folosi bine, le vor dobindi toate, iar de se vor folosi ráu, le vor pierde toate fi cite le-au mai rámas, adicá ifi vor pierde nafionalitatea fi cu ea toate. Ascultafi, dará, stránepofii románilor aceea ce se cade sá cugete fi sá gráiascá astäzi tot románul — fie popá, fie nemef, ostaf, cetáfean sau sátean. Ascultafi, ceea ce se cade astázi sá ráspundá románii ungurilor, secuilor fi safilor. Női románii piná atunci nu vrem a vorbi despre unirea asta cu voi unguri(i) piná cind nu se va puné nafia románeascá iará la vrednicia aceea politiceascá de care о afi dezbärcat voi unguri(i), secui(i) fi cu safi(i). Voi a^i fácut asupra nafiei noastre legi cum v-au plácut. A(i pus in aprobatele voastre cum cá románi(i), nafia cea mai veche a Ardealului e numai suferitä; i-ati scos piná in ziua de astäzi de la toate deregátoriile cele mai inalte. Toate cele grase vi le-ati ^inut vouá. De a ajuns vreun román la vreo deregátorie, pe acéla l-afi fácut sá-fi íase legea, sá se lepede de maicá-sa care l-au ^inut la fcoalá cu sudoare(a) ei pe sama voastrá. Destul, iar mai incolo nu vrem a vá numára pácatele ca sá turburám cu pomenire(a) lor sárbátoarea aceastá minunatá a popoarelor, care au fácut domnul sá ne bucurám intr-insa. Astázi rásuná cuvintul cél dulce a(l) libertáfii in toate cetáfile fi miine va rásuna in toate satele. Astázi este ziua invieri(i) popoarelor celor moarte. Románilor asculta^i! Voi piná acum ati fost morti politicefte. Légiié tárii nu cunosc alte nafii politicefte fárá numai pe unguri, pe secui fi pe safi. Voi dará un miliőn fi trei suté de mii de románi nu sinteti pe lume ca natie. incá о datá frafilor, astázi este ziua invierii dreptului nostru. Vlem (vrem n. ns) dará sá rásturnám piatra de pe mormint, sá dezlegám infáfurátorile na(ii (natiei n. ns.) cele de zece suté de ani, ca sá iasá din groapá fi sá tráiascá in veci. Preofilor! de sintefi voi adevárati párinti pe cum vá numesc oameni(i), nu vá despárfifi de trupul nafii (nafiei n. ns.), nu vá despártifi interesül de al poporului román. Vá rugám pentru dumnezeu sá nu vá uniti cu nimeni piná nu vefi vedea fericit poporul románesc cu care sintefi de о credinfá. Fi^i dará cu credintá cátre olaltá; voi numai atunci puteti fi fericifi cind vor fi fericiti fii(i) vostri cei sufletefti. Apárafi-vá limba cea dulce fi numele cél 1 Aceastá parte a textului e scrisd cu litere cirilice iar restül cu litere latiné cu caractere grafice maghiare. 7
