Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
282 VASILE POP 4 in documentul de ia Band se afirmá categoric: „Fárá nafionalitate pentru női $i republica e incá numai un despotism afurisit. $tergerea iobágiei, natia románeascá si congresul national in care sá ne melegem női ínainte despre dobindirea acestora, nice mai mult nice mai pufin! Acestea mai intii, celelalte toate se vor adáuga. Fárá de aceste si raiul incá este iád"! Ideile proclamatiei expuse intr-o forrná populará, mobilizatoare, au influenzát starea de spirit a populafiei, au contribuit la orientarea politicá a fáranilor din Band ji satele din jur, care, infelegind limpede scopul social si national al miscárii revolutionäre de la 1848, au acfionat cu hotárire. Virstnicii satului Cerghizan Vasile de 93 ani, David Alexandru de 85 ani Si alfii, pe care i-am chestionat, isi mai amintesc cá párinfii lor le-au povestit cá inainte de a pleca о delegate la adunarea din 3/15 mai 1848, la Blaj, in fata unui numeros public s-a citit un document care prezenta doleanfele nafiunii románé din Transilvania. Documentul despre care vorbesc cei mai virstnici locuitori ai satului, nu poate fi altul decit copia „Provocatiunii" lui S. Bárnufiu, gásitá de női la Band. Documentul gásit la Band se adreseazá intregului popor pe un ton hotárit sí energic: „Astázi rásuná cuvintul cél dulce al Libertátii in toate cetáfile si miine va rásuna in toate satele! Astázi este ziua invierii popoarelor celor moarte. Románilor, ascultafi! Voi piná acum afi fost morfi politiceste. Légiié färii nu cunosc pe alte nafii politiceste fárá numai pe unguri, pe secui S' pe sasi. Voi dará un miliőn si treisute de mii de románi nu sintefi pe lume ca nafie. incá odatá, frafilor! Astázi este ziua invierii dreptului nostru, vrem sá rásturnám piatra de pe mormint, sá deslegám infásurárile nafiei noastre cele de zece suté de ani...". Desigur, prezenfa unei populafii numeroase care a ascultat cu insuflefire mesajul politic de trezire a constiinfei revolutionäre si nationale, nu a scápat neobservatá in fafa autoritäfilor de stat austro-ungare. intr-adevár, reacfia de oprimare impotriva libertátii si egalitátii nationale, desfiinfarea iobágiei, asigurarea de drepturi cetáfenesti si intronarea unui régim politic democratic in interesül tuturor locuitorilor Transilvaniei, fárá deosebire de nafionalitate, proclamate de S. Bárnufiu, nu a intirziat, manifestindu-se prin acte de atrocitáfi fafá de populafia din Band si localitáfile invecinate. Satele au fost atacate, s-a dat foc caselor, populafia a fost maltratatá si alungatá in regiunile muntoase. Áfa s-a intimplat cu populafia din Iclandu Mare si Grebenis7 , Singer si Band8. La Budiu (com. AI. Papiu-llarian) fáranii románi si maghiari intorsi de la Blaj se unesc in lupta lor9. Desi deocamdatá nu posedám documente care sá confirme felül cum populatja din Band si satele inconjurátoare au ocfionat in timpul revolufiei de la 1848, totusi numárul maré de documente gásit aici in aceastá loca-7 V. CHERESTESIU, Op. cit., pag. 68 si 95. 8 ORBÁN BALAZS, A Székelyföld leírása, voi. IV, p. 164. 9 V. CHERESTESIU, Op. cit., pag. 58.
