Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
5 UN DOCUMENT DIN 1848 283 litate, confirma faptul cá aici a fost un puternic centru revolutionär de unde ideile revolujiei de la 1848 au iradiat in toate pártile. Spatiul restrins nu-mi permite sä vorbesc pe larg despre ele. Consider cá este totu?i necesar sá le amintesc. inafará de copia de pe proclamata lui S. Bárnutiu aici s-a gásit apelul generalului Berzenczei László adresat secuilor prin care se dispunea organizarea adunárii de la Lutita (Odorheiu). ordinul Ministerului de interne transmis prin Mitropolia de la Blaj prin care se interzicea adunarea de la Blaj, apói apelul revolutionarilor maghiari adresat revolutionarilor románi ?i sa?i prin care se face apel la colaborare, precum ?i jurámintul de la Blaj, atit in limba rornáná cit ?i in cea maghiará. Avind in vedere cá documentele amintite au fost gásite in arhiva fostului protopopiat greco-catolic al Murá?ului cu sediul la Band, putem presupune cá documentul in discutie nu este altul decit cél trimis la Tg.-Mure? ?i despre care aminte?te I. Pu?cariu. Nu putem insä sä trecem cu vederea nici peste un alt fapt tot atit de semnificativ. Tinárul student jurist Iosif Hodo? näscut in Bandul de Cimpie, se aflä dupä 25 martié 1848 la Cluj unde activa impreunä cu avocatul Florian Mica?. Deoarece losif Hodo? a participat la Adunarea din 3/15 mai 1848 la Blaj, fiind ales aici secretar al ei, apói viceprefect, este de presupus cá intors din Cluj in satui sáu natal, sá fi desfá?urat о intensá propaganda revolujionará printre táranii iobagi. Fie cá respectiva copie a proclamatiei lui S. Bárnutiu a fost adusá in Band chiar de losif Hodo?, fie cá a ajuns aici pe alte cái, cert este cá prin intermediul documentului descoperit se concretizeazá о activitate de propagandá politicá pronuntatä ?i in satele din apropierea ora?ului Tg.-Mure?. Mesajul social ?i national pe care-l avea proclamata lui S. Bárnutiu a trezit con?tiinta revolutionär a täranilor iobagi din satele mure?ene ?i, adresindu-se tuturor categoriilor sociale, a justificat intr-un fel mobilizator de a lua atitudine impotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. Adresindu-se nobililor románi din pártile Fágára?ului, Chioarului, Sálajului, Flategului ?i din toatá Tara Ardealului, proclamabo cere sá fie credincio?i neamului románesc, sá nu ia in dezbatere cauza unirii Transilvaniei cu Ungaria piná cind natiunea romána nu va fi constituitá. Documentul mentioneazá: ,,De unirea asta cu care ne imbiafi ?i la care ne chemati nu voim a ?ti nimica piná cind nu se va da congres national in care sá ne putem a?terne ?i női dorintele nationale ?i piná ce nu se va publica in Diéta Ardealului, nu in Pesta, cum cá natia noastrá e primitá ca natie románeascá". Piná acum se ?tia cá la Tg.-Mure? citiva canceli?ti au subseris petitiunea de unire a Transilvaniei cu Ungaria, de?i unii s-au impotrivit categoric a?a cum fácuse loan Oros. Aceastá subseriere insá a fost determinatá de anumite imprejurári politice, conceli?tii fiind atra?i de promisiunile fácute románilor, promisiuni care s-au dovedit piná la urmá a fi ipocrite. Al. Papiu-llarian fiind unul din cei care au semnat petifiunea a spus: „Semnez aceastá petifie cu condifia sá fie inscáunatá dreptatea ?i egalitatea, sä fie asiguratä existente nabonalá ?i folosirea dulcii limbi materne?
