Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
7 DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURÄ DIN TIRGU-MURES 23 7 incep lucrärile. Intre timp, opozi{ia venitá din diferite par^i se manifesta tot mai sustinut, provocind ín cele din urmä incetarea activitätii !a bisericä. Urmeazä stäruitoare interventi pe lingä guvernul din Cluj, dupä care neunitii obtin permisiunea de a continua lucrärile incepute primävara, reufind sä-fi termine bisericä chiar in iarna aceluiafi an, 1793. Aportul insemnai al lui Hagi Stoian Costandin, al sojiei sale, Siriana, precum fi al mai multor cetáteni in edificarea bisericii este dezväluit de inscripta 20 21 (fig. 11) din punctui sudic de naftere a arcului prin care e racordatä bolta naosului la semicalota din panouri curbe a altarului, pusä in anul 1814, cind s-a pictat aitarul. Anul 1814 apare incä odatä deasupra „Sfintei Troite" zugrävitä pe tavanul aproape plan spre care converg panourile trapezoidale ale semicalotei altarului. Printre alfii figureazä in inscripte fi Popa Nicolae Bon Vasile, autorul zugrävelilor din altar fi probabil a celora de pe iconostas2’. Despre alt mefteri care sä fi lucrat aici, deocamdatä nu ftim nimie. Inscriptio fi documentele nu ne aduc noutät, insä atit dupä tehnica executei, cit fi dupä plan, monumentul poate fi atribuit unor mefteri sosit din mediul rural. ín ce privefte insä elevatia, vom vedea indatä cä autorul sau autorii párti juxtapuse, stäpinind Ia perfecte meftefugul construirii turnurilor nu rämäseserä insensibili Ia influente!? artei oräfenefti fi anume, la cele ale arhitecturii catolice. Biserica, construitá din materiale perisabile — lemn, pietrif fi bolovani — s-a degradat de-a lungul anilor, necesitind lucräri de renovare. Atunci birne noi au luat locul celor putrezite, iar fundata veche, spälatä fi supusä necontenit actiunii de eroziune a apei adunatä in timpul ploilor, a fost consolidatä prin cimentare. Din necesität functionale, tot cu ocazia operatiunilor de renovare, s-a procedat la alungirea ferestrelor, prin täierea birnelor de sus. Vechile urme, trädeazä forma originará a ancadramentelor. Eie avuserä о deschidere aproape patratä, de 0,70 0,84 m, putin favorabilä iuminärii interiorului. ín primävara anului 1970, Traian Trestioreanu s-a ingrijit de restaurarea picturilor. Mai grav distruse erau cele de pe bolta semicilindricä, deoarece apa, trecutä prin invelitoarea de findrilä fi prin suportul de scinduri, s-a prelins sub ele formind pete intinse, intunecate. Spre deosebire de a-2° S-AU CUMPARAT ACEST LOCI DE BISEARI / CÄ DE DUMNEALOR JUPÄNU STOIAN HAGI / COSTANDIN CU SOTIA SA SIRIANA. AU FACUT Sl / BISEARICA DIN TEMELIE AU ZUGRÄVITÄ OLTARIÚ SI FRUNTARIU CU ICONELE. DEiMPREUNA SÍNT CTITORI GEROG LASLO, STOIÁN IENACHIE, / SABO RADU, MOLDOVEAN IANUS, BUCURÄ / DEMJTER, SABO DEMETER, CADAR DEMETE / FUND PREOT PAROH SI PROTOPO EPARHII VASILE PANTEA, ZUGRAV POPA NICOLAE BON VASILE / ANO 1814. 21 О analizä sumarä a zugrävelilor relevä indubitabil cä aici au activat mai multi mesteri. Chiar dacä inscriptio il mentioneazä numai pe Popa Nicolae Bon Vasile, (fi ca atare il admitem, insä numai cu rezerve, pinä la viitoare cercetäri), s-ar putea intelege cä ceilalti, nefiind de valoarea lui sau poate numai ajutoare au fost läsaji de-о parte. Dar bineinteles, ipotetic, am putea presupune cä aici sä fi activat zugravii Popa Nicolae fi Bon, eventual Boiu, Vasile, chiar dacä inscriptio nu posedä vreun semn distinctiv — poate cä, totufi, cindva exista, insä astäzi nu se mai vede — pus sä despartä cele douä nume.
