Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
238 ALEXANDRU BAUER, 8 cestea, picturile murale din altar fi icoanele rinduite pe iconostas, umbrite doar de fumul depus in timpul ceremoniilor, au fost spälate cu aten^ie fi fi-au recäpätat prospetimea ini(ia!ä. Compozi}iile, cu culori vivace, nealterate, cu desenui dar, lipsit de contrafaceri sau interventi arbitrare, releva nu numai mäiestrie in privin(a preparärii vopselelor in tonuri variate fi trainice fi perfecfiune in execute, ci fi viziunea zugravului, care, defi activa intr-un centru unde schemele traditonale erau sporadice, a realizat о lucrare admirabilä, ce poate fi inclusa intre creatile cu certe vaíori picturale din Transilvania-Biserica, afa cum se infátfeazá astázi, a luat naftere in douä etape constructive, in prima etapä, inceputá fi incheiatä in anul 1793, pornind de la cel mai vechi tip, cu adaptärile functionale impuse de cultul ortodox, s-a construit о clädire de plan dreptunghiular simplu cu absidä pentagonalä nedecrofatä, care circumscrie (fig. 5) trei spatii (pronaos, naos fi absidä) inläntuite logic fi traditional pe axa longitudinalá. In etapa a doua, situatä cronologic dupä secolul al XVIII-lea fi deceniul intii al secolului XIX - probabil chiar in anul 1814, cind se executau zugrävelile -, se adaugä pridvorul, juxtapus la capätul vestic al monumentului, ca a patra incápere, cu turn deasupra. Fára sä folosim informatile documentare sau sä interpretám inscripta, putem distinge, direct pe monument, fazele constructive. Observäm cä materialele ultiméi párti dinspre vest — pridvorul cu turn deasupra — diferá calitativ de cele utilizate la restül bisericii, iar tehnicile, aparte fi ele, dovedesc cá alti mefteri decit cei care in prima fazä ridicaserá pronaosul, naosul fi altarul, au construit in cea de-a doua, pridvorul, racordindu-l cu pronaosul doar prin prelungirea invelitoarei acoperifului (fig. 12). Daca de Ia inceput pridvorul ar fi Tuat naftere continuindu-se pronaosul, atunci trebuia sä existe cél putin о legáturá fermá intre ele, fie prin ultima cununá de birne de sus, fie la nivelul talpéi, dar cum nu s-a procedat afa, orice ipotezá privind considerarea contemporaná a pártilor poate fi inláturatá, räminind valabilä constatarea anterioarä. Nealteratä de restauräri sau renoväri, dispozitia planimetricä pästreazä fi astäzi forma simplä, rectangularä, tipicä arhitecturii religioase de lemn, cu pridvor, pronaos, naos fi absidä nedecrofatä, afezate ре о axä longitudinalá (fig. 5). Inaintea pridvorului existä un coridor lung de 2,07 m 22, cu 22 Din dimensiunile gäsite Ia fata locului s-ar putea trage concluzii eronate in ceea ce privefte aspectui planului, deoarece nu existä о corespondentä intre cele din partea stingá (nordicá) fi cele din partea dreaptä (sudicä) axei longitudinale. De pildä, nici о laturä nordicá nu este identicä ca lungime cu similara sudicä, iar fiecare perete divizor posedä anumite lätimi (7,16 m, 7,40 m, 7,33 m), ce deruteazä la prima vedere. Cauzele acestor inadvertente de naturä dimensionalä consistä in aceea cä de la data construirii materialul lemnos uscindu-se s-a deplasat intr-o parte sau alta, inainte ori inapoi, sau in interventiile ocazionate de reparatii. Nepotrivirile amintite nu sínt evidente cind ne afläm in preajma sau inäuntrul monumentului. Ca atare socotim toate datele metrice cu oarecare aproximatie. Mäsurätorile Inserate in fisa de monument de la Institutul de Proiectare Judetean Tirgu-Muref se apropie mult de cifrele stabilite recent fi trecute mai sus.
