Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
236 ALEXANDRI) BAUER, 6 mä aproape hexagonalá in punctele de na$tere $i ia cheia arcelor. Exceptind fereastra de est (dinspre coama navei), sub celelalte, protejate de decoruri arcuite de tencuialä, in adincimea masei de zidärie se contureazä motive eliptice, cu briie pe margini $i pseudo-boltari aranjati ca la arcele ferestrelor, adicä, dói la capetele axei mari $i unul, sus, la mijloc. Suprafetele dintre ferestre $i cornice sint agrementate cu forme circulare de stucaturä ?i ciubucuri fine, intinse de la un capitel ionic la celälalt. in por^iunea dintre fiecare capitel $i profilul de jos al cornijei se aflä mici metope decorate cu flori stilizate. Partea de zidärie sfir$e$te printr-o corni$ä viguroasä, cu multe profiluri suprapuse, dar turnul se continuä mai departe cu un pitoresc coif de tabló, in forme caracteristice stilului baroc (fig. 10). Ре о piramidä trunchiatä s-a a$ezat un bulb mare, de sectiune plana octogonalä, cu suprafefele ingustate $i arcuite lin pinä la turnul lanternä care are imitafii de jaluzele pe minusculele fafade $i acoperi? tot in piramidä trunchiatä. De aici se ridicä un bulb aproape sferic terminat cu о sägeatä cu sferä $i cruce in virf. Spre deosebire de cele ale turnului, fatadele laterale $i exteriőrül absidei sint simplu tratate plastic, fiind imparate in largi panouri prin lesene pornite de pe soclul mic de zidärie $i unite imediat sub cornijä cu bandoul continuu, nedecorat $i putin proeminent ce inconjoarä biserica (fig. 10). Este de observat cä lesenele corespund, ca dispunere, pilajtrilor ionici din interior. Masele de zidärie cuprinse intre lesene au deschideri mari, identice ca forrná $i ornamentale, exceptind läcrimarul, cu cele ale turnului. Partea obsidei orientatä spre nord este preväzutä cu sacristia, incäpere juxtapusä ulterior tirnosirii. Structura acoperi$ului are ca bazä о cornisä puternicä alcätuitä din profiluri foarte simplu modelate. Invelitoarea navei cade in douä pante repezi, iar deasupra absidei formeazä ?ase triunghiuri arcuite in sus, pinä la capätul coamei. Modul acesta de invelire prezintä multe similitudini cu sistemul traditional in arhitectura bisericilor de lemn, unde invelitoarea se pliazä dupä numärul laturilor absidei sau dUpä panourile care dau semicalota interioarä (fig. 1). Problema construirii unui edificiu de cult destinat comunitätii ortodoxé, a devenit acuta cätre sfirjitul secolului al XVIIl-lea, cind la mai bine de peste trei decenii, romänii ortodoc$i din Tirgu-Murej continuau incä sä parcurgä, cel putin sáptáminal, drumul lung pinä la Cornätel unde era parohia cu biserica lor. Ca ji in cazul bisericii lui Andrei Grecu, distrusä de incendiu in 1780 $i inlocuitä apói de ctitoria lui Bob, $i de data aceasta, tot un negustor instärit — Hagi Stoian Costandin —, achizi(ioneazä, la 3 aprilie 1793, cu 550 forinti, de la Maria llyés 19, terenul pe care aproape imediat 19 BENKÖ KÁROLY, op. cit., p. 53; GRIGORE PLOESTEANU $i TRAIAN DUSA, op. cit., p. 10; Un istoric sumar insotit de descrierea monumentului, in special a picturilor, la I. D. STEFÄNESCU, Biserica „S. Arhanghel Mihail" din Tirgu-Murej (Deviz ?i caiet de sarcini), manuscris, p. 1—5.
