Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
б DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURA DIN TIRGU-MURE? 235 — prezlntä conform alcätuirii sale din naos $i altar, un plan (fig. 3) simplu, asemánátor celor din arhitectura de lemn. Naosul, lung de 12,60 m. 18 ?i larg de 9,20 m, cuprinde un spa(iu nedivizat care spre est se leagä cu absida semicircularä — cu raza de 4,40 m — iar catre vest, comunicä printr-o micä deschidere, cu Incäperea aproape patratä ce succede intrarea. Pe toatä lärgimea naosului s-a instalat un cafas de lemn purtat de patru coloane lucrate din acela$i material. Opus cafasului, iconostasul desparte nava de altar. Pentru instalarea acestuia din urmá a fost necesarä о intervente in profilurile impostelor. Naosul este precedat de un spatiu boltit cu calotä boemä sau „á vela” sustinutä direct de peregi; in peretele vestic al turnului, exact in axul clädirii, lung de 22,80 m, e practicatä intrarea, iar in fata ei. о altä deschidere permite accesul in cea mai mare incäpere, In naos. Acoperirea acestuia s-a fäcut prin sistemul de boltire cu calote boeme sau ,,ä vela”, ajezate pe dublouri. Ultima incäpere, altarul, are о semicalotä pornitä de pe zidul semicircular, pinä la arcul dublou al ultiméi calote boeme din naos. Greutatea calotelor boeme este transmisó prin arcele dublouri impostelor — bogát profilate, cu profilurile dispuse orizontal —, iar acestea, stau pe capitelurile ionice ale pila^trilor. Elementele enumerate - impostele ji pilajtri Tonici — cuprind numai suprafefele ingro$ate ale peretilor (fig. 8). In navá, lumina pätrunde prin patru ferestre mari, aranjate simetric. eite douä de-о parte $i de alta, iar altarul are douä deschideri cu penetrafü in semicalotä. Initial aici fuseserä trei ferestre, insä cea din mijloc, aflatä pe axul longitudinal al clädirii, a fost astupatä ca sä se poatá desfá$ura о pástivá dupá „Cina cea de tainä" a lui Leonardo da Vinci. Turnul de sectiune patratä $i múlt mai inait decit coama navei, se deosebejte de celelalte pärfi printr-o plasticá arhitecturalá bogatä, constituind astfel elementul principal al elevatiei (fig. 9). Fatadele, impärtite in douá, ilustreazä moduri diferite de tratare plasticá. Partea de jós cu trei fatade libere (nord, vest, sud), pinä la prima corni$ä, are fiecare colt marcat cu pila?tri nu prea reliefati, cu capiteluri náscute din succesiunea mai multor profiluri. Cu pilajtri asemánátori, care fac, printr-o indoire de 90°, tranzitia de la turn la navá, s-a stabilit о legäturä organicä intre masele de zidärie- Fatada vesticä mai cuprinde, in afara inträrii $i inscriptiilor, о deschidere circularä cu rol functional, acéla de a lumina interiorul turnului, $i plastic in acela^i timp. Deasupra corni?ei se ridicä partea a doua, cu toate fatadele libere. $i aici elementele de marcare sint tot pila?trii, dar cu capiteluri ionice. Cimpurile libere dintre acentia, prezintä ferestre alungite cu läcrimare, terminate in arce in plin cintru, märginite cu briie netede, nedecorate, de tencuialä, ce imitä ancadramentele de piaträ, $i cu eite un pseudo-boltar de for-18 Dimensiunile provin din fi?a de monument aflatä la Institutul de Proiectare Judetean, Tirgu-Mure?.
