Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Istorie

234

ALEXANDRI) BAUER,

4

lici $i ortodocji, iar о data cu acest eveniment clädirea a trecut in folosin^a primilor, unijilor13. Toate demersurile fäcute de membrii comunitäti ortodoxé 14 pe lingä autoritär - dupä ce biserica le revenise $i apói din nou fusese luatä — au ejuat, ei räminind sä se slujeascä de läca$ul parohiei ortodoxé din Cornä(el, la care ajungeau istovit datoritá distantei parcurse.

In 1780, cind protopopul unit la Tirgu-Murej era loan Bob ’5, un incendiu izbucnit, probabil de la luminäri, ,,prin negrijea cäplanului loan" '4, mistuie biserica de lemn construitä de Andrei Grecu, impreuna cu obiectele de cult ?i cu cardie religioase. Pe acest loc s-a incropit mai tirziu un paraclis $ubred, impropriu tinerii slujbelor. Determinat de aceastä stare, protopopul $tefan Anghel adreseazá guvernului un memoriu prin care solicitä sprijin financiar pentru clädirea unei biserici. El prezenta $i varianta cedärii unuia din cele trei läca$uri de cult detinute de romano-catolici in favoarea unitlor. Memoriul este pina la urmä respins, situatia bisericii devenind acum $i mai precarä.

Färä sä uite promisiunea fácutá mai demult, de a inzestra óraiul cu о bisericä nauä ,7, loan Bob, ajuns episcop la Blaj dupä anul 1782, puné la dispozita arhitectului Ion Topler suma necesarä cumpärärii a 20.000 de cärämizi. Cu acest material provenit de la Fogara$i zis Petritor, maestrul incepe constructio actualä in anul 1793, terminind-o in anul urmätor. Contributio neobositului prelat este amintitä posteritati de inscriptio de deasupra portalului (fig. 7).

De la data tirnosirii biserica a constituit obiectul mai multor renovari limitate Га decorare $i reparatii acolo unde incepuse sä se degradeze. Cu prilejul renovárii din 1933, eveniment consemnat in a doua inscriptie, interiorul monumentului a fost infrumusetat cu picturi executate in ulei.

Excluzind turnul de pe fatada vesticä, biserica, — pe atunci unica constructe religioasä de zid* aparfinind populatiei romäne?ti din Tirgu-Murej 13 14 15 16 17

13 BENKÖ KAROLY, Maros-Vásárhely, Sz. К. Várossá leirása, manuscris, 1862, p. 52.

14 Statistica intocmitá intre 1760 ?i 1762 de generálul Buccow aratá cá in Tirgu-Mures exista о bisericä unitá, dói preoti si 50 de familii unite. La rubrica ortodoc$ilor figureazä 39 de familii, care, dupä cum lesne se poate observa, nu aveau nici preot si nici bisericä. Cifrele Inserate in tabele, indicind starea de fapt din anui 1762, confirmä spusele lui Benkő Károly, op. cit., p. 52, a se vedea dr. VIRGIL CIOBANU, Statistica románilor ardeleni din anii 1760-1762,; in Anuarul I n st i tutu lui de Istorie Nationale, III, (1924—1925), Cluj, 1926, p. 684.

15 SAMUIL MICU, Scurtä cunostintá a istcriei románilor, Ed. Stiintificä, Bucuresti, 1963, p. 124: Sematismul veneratului der al archidiecesei metropolitane greco-catolice románé de Alba-lulia si Fagaras pre anul domnului 1900, Bla$, p. 39; ZENOVIE PÄCLISANU, Un vechiu proces literar: Relatiile lui Bob cu S. Klein, Gh. Sincai si P. Maior, in Memoriile sectiunii Istorice, seria III, tómul XVI, 1934—1935, Academia Romänä, Bucuresti, p. 222; Date suplimentare privind viaja ?i activitatea lui loan Bob, a se vedea prof. NICOLAE COMSA, Dascálii Blajului, seria lor cronologicä cu date bio-bibliografice, Blaj, 1940, p. 22—23; Asupra unor fundati ale episcopului loan Bob, a se vedea Transilvania, anui IV, 1872, p. 105.

16 Cf. Anexa Petru Maior, Istoria besericii románilor A lui loan Bob, publicata de POMPILIU TEODOR, ln jurul unei lucräri istorice a lui Petru Maior, in Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, IX, 1966, p. 280.

17 Ibidem.