Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
3 DISTRICTUL NASÄUDEAN INAINTE DE MILITARIZARE 225 printre safi, ...in timp ce safii scad din punct de vedere numeric"8). In hotárire se arató cä „.. .dacä romänii vor sä fie liberi, atunci sä meargä Ia na^ia lor pe Somef, unde vor afla destul loc acomodabil pentru ei”. Este de remarcat acest pasaj, in care insufi magistratul märturisefte fi recunoafte cä locuitorii din Districtul näsäudean, adicä de pe Valea Somefului, erau oameni liberi. In hotárirea a doua se repetä in genere cele enun^ate in prima hotärire, cu adaosul expres cä: „fi in trecut s-a procedat la fei fa$ä de romäni“9). Conform datelor statistice, in urma acestor hotáriri, numai din óraiul Bistri^a au fost nevoite sä emigreze 50 de familii de romäni, iar din satele säsefti din imprejurimi au plecat sute de familii in tinutul Somefului, pe teritoriul comitatelor invecinate fi maré parte in Moldova 10). Tot ín acel timp, magistratui bistrifean a inceput sä incalce fi dreptul de proprietate fi posesiune al locuitorilor din comunele Districtului näsäudean, cu toate cä acest teritoriu forma din vechime averea lor. Aceste abuzuri au mers pinä acolo incit in anii 1754—1757, s-au luat unii mun^i de la comunele acestui district fi s-au dat unor comune säsefti 11). Conflicte de hotar intre unele comune romänefti de pe Valea Somefului fi unele comune säsefti din jurul Bistritei incepuserá chiar mai inainte. Un exemplu in acest sens il constituie conflictui izbucnit in anul 1752 intre comunele llva Micá fi Feldru pe de о parte fi comunele lad, Pintic fi Dumitra Mare pe de altä parte 12). Pentru aplanarea acestui conflict, la 9 martié 1752, о comisie a magistratului bistrifean s-a deplasat in comuna Feldru, unde au fost invitati numerofi martori dintre locuitorii comunelor respective. Este de remarcat faptul cä to^i cei 50 de martori care s-au prezentat in fafa comisiei se declará „libertini”, adicä oameni liberi, fapt din care reiese cä locuitorii din aceste comune, ca de altfel din intregul district, erau conftienfi cä ei sint oameni liberi. Din declarable tuturor martorilor rezultá cá terenurile in litigiu au apartinut de botárul comunei Feldru, afa dupä cum ifi amintesc de la pärinb fi bunicii lor 13 * 15). Din deciarab rezultá de asemenea faptul cä locuitorii din comuna Feldru au fost constrinfi sä pläteascá comunei lad taxe pentru folosirea unor terenuri de päfune fi pödure, care de cind se pomenefte le-au apartinut lor. Prin impunerea de taxe pe mun^i fi prin uzurparea dreptului de a dispune de aceftia, magistratul orafului Bistrib a incercat sä distrugä dreptul de proprietate al acestor comune asupra munfilor, pentru ca apói, cu timpul, aceftia sä fie considerafi ca avere a Districtului Bistritei 5' sá fie inglobafi la afa-numitul „Fond alodial al orafului”. 8) Arhiva Someseaná, nr. 9/1928, pag. 15. 9) Idem. 1°) Ibid. pag. 16. 11) VASILE BICHIGEAN, Poemation de secunda legione valachica sub Carolo barone Enzenbergio, Arhiva somefeanő nr. 2/1925, P- 14. 12) Arhivele statului Bistrib. Fondul Regimentului II de granifá din Násáud, pachet nr. 1, dosar nr. 8, fiiele 1—8. 13) Arhivele statului Bistri^a, Fondul Regimentului II de granib de la Näsäud, pachet nr. 1, dosar nr. 8, fiiele 1—8. 15 — Studii ?í materiale, vol. Ili—IV
