Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

46 P. JANOS — D. KOVÁCS 4 un fragment de vas ro$cat, lucrat la roatá, imitind vasele románé, un ca­­pac (?) in forrná de farfurie $i fragmente de ri?nitä (Planta XVI, fig. 60—62). VI. HARGHITA 22. In intravilanul satului Siculeni, aproape de monumentul máce­­lului de la 1764, numit Siculicidiu, pe un loc cu izvoare abundente, cu ocazia intáririi funda(iei unei case, au ie?it la lumina zilei citeva frag­mente ceramice $i о сеанса cu toartá ridicatá, avind о forma pu(in rás­­pinditá in Bazinul Ciucului (Planca nr. XVI, fig. 63). VII. MADARA? 23. in botárul estic al acestei comune, in panta sud-vesticá mai do­­moalá a punctului denumit „Hátsó Sásaszó", in aráturá s-au gásit frag­mente de ceramicá dacicá inso(ite de zgurá de fier ?i bulgári de chirpic. Astfel, acest punct reprezintá limita sudicá a zonei de reducere a fierului din partea vesticá a liniei pöduroase denumite „Köd“ (Pl. XVI, fig. 64—66). Vili. MIERCUREA CIUC 24. In botárul orasului $i al cartierelor din Miercurea Ciuc, pe linia a$ezárilor $i fortificatiilor deja cunoscute, női descoperiri arheologice do­­vedesc insemnátatea acestei localitá(i, ce se datorejte pozi(iei sale cen­trale. Lingä cele ?ase cetá(i cunoscute mai de mult, mica a?ezare situatá deasupra Bailor din Miercurea Ciuc, cu fragmente de ceramicá cu $nur, este о márturie nouá a neoliticului destul de frecvent din Ciuc (Pl. XVII, fig. 67—72). 25. Matériáiul bogát dacic descoperit pe maiul drept al Oltului, in punctui denumit „Ráchiti^“ face parte din zóna cetá(ii ,,Cetá(uia" („Kis­vár“) din Jigodin (Pl. XVII, fig. 73). 26. Mormintul de inhumane descoperit cu lespede $i avind in inven­tor cinci vase de lut ars, gásit in centrul cartierului Jigodin $i databil la faza tirzie a epocii bronzului, apartine unei a$ezári mai mari situate pe terasa a ll-a a Oltului (Pl. XVII, fig. 74—76). 27. Pe marginea esticá a cartierului Jigodin, in cariera de nisip de lingá cimitirul romano-catolic, s-а gásit un prisnel de lut ars, un pinten, о strachiná $i mai multe fragmente ceramice, probabil din sec. XI—XII (Pl. XVII, fig. 77—79). IX. MIHAILEN! Miháileni $i cu satele Vácáre$ti $i Nádejdea sint, de asemenea, puncte női pe harta noastrá arheologicá. 28. ín centrul comunei, in curtea Consiliului popular Miháileni, la főstül conac Minier $i in grádina din jurul conacuiui, cu ocazia des(ele­­nirii $i a lucrárilor la unele funda(ii, s-au scos la suprafa(á cioburi variate datind din epoca fierului timpuriu $i pina in feudalism (Pl. XVIII, fig. 80—82).

Next

/
Thumbnails
Contents