Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
PERIEGHEZÄ ARHEOLOGICA IN CIUC 47 29. Nu departe de aici, in triunghiul delimitat de piriu ?i calea feratä, in locul denumit „Veresmart", din abruptura terasei s-au recoltat frinturi ceramice hallstattiene, precum ?i unelte din lut ars. Din päcate, acest teren care ascunde $i un material din secolul VIII este erodat atit de piriu, cit $i de apele ploilor torentiale (Pl. XVIII, fig. 83—86). 30. Deasupra carierei de piaträ din satui Väcärejti, comuna Mihailem, se aflä urmele unei ajezäri. Cariera ocupä tot mai mult spa(iu din colinä, care ?i initial a avut о suprafatä relativ micä. Meritä sä mentionom cä pe acest punct s-au gásit mai multe fragmente ceramice ornamentate cu ?nur (Pl. XVIII, fig. 87—95 ?i 96—98). 31. La capätul nordic al satului Nädejdea, comuna Mihäileni, de-a lungul primei terase a piriului „Racojul Mare“ („Nagyrákos"), la locul denumit „Réh" s-au colectat fragmente de ceramicä dacicä ji din sec. XI—XII. X. PÄULENI 32. La est de satui Delnita, comuna Päulenl, in lunca dealulul situat lingä punctui numit „Csordajáró", irttr-o fifie latä, intinsä pe aproximativ 10—12 ha, s-au aflat trei celturi, un topor de piaträ (fragmentar), fragmente de rifni(e, un pieptene din os, citeva unelte confec(ionate din coarne de cerb, precum ?i fragmente de ceramicä foarte variatä, aduse la suprafatä de plug. Aceastá a$ezare se lärgejte in continuare spre marginea satului ?i in unele locuri inträ $i in intravilan. Pe teritoriul satului, in mai multe locuri, s-au putut depista calupuri de zgurä, caracteristice reducerii minereului de fier (Pl. XIX, fig. 99—106). 33. La vest de satui Delni(a, pe „Dimbul Mieilor“ („Bárányok dombja"), lingä drumul care duce spre Miercurea Ciuc, s-au gäsit multe fragmente de vase, risipite Ia suprafata, databile culturii La Тёпе. XI. PLÄIE$II DE JOS Valea Casinului in general este un teren puhn cunoscut in arheo- Icgie, de$i reliefül oferä largi posibilitäti ajezärilor umane. 34. La marginea satului Pláie$ii de Sus, comuna Pläie?ii de Jos, pe colina prin care trece drumul denumit „Cetäti de Piaträ“ („Kővárútja"), la insilozarea cartofilor s-au gäsit mai multe fragmente de ceramicä $i о cea?cä apartinind culturii Wietenberg (Planta nr. XX, fig. 107). XII. SINCRÄIENI Este comuna cea mai cunoscutä prin descoperiri arheologice. 35. Colina denumitä „Dealul Borvizului" („Borvíz dombja"), situatä pu(in mai la sud de locul descoperirii vestitului tezaur dacic de argint de la Sincráieni, este insemnatä prin a$ezärile arheologice descoperite aici. 5
