Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
PF.RIEGHEZÄ ARHEOLOGICÄ IN BAZINUL CIUCULUI de PAUL JÁNOS fi DIONISIE KOVÁCS ln volumul de comunicäri al Muzeului Ciuc, apärut in anul 1957, Stefan Ferenczi, in lucrarea cu titlul ,,Afezärile din antichitate ale Bazinuiui Ciuc" a trecut in revistä cercetärile $tiintifice $i descoperirile intimplätoare, dind о imagine fidelá a a?ezärilor arheologice din Bazinul Ciuc. De atunci a trecut aproape un deceniu. Munca de cercetare $tiin(ificä desfä^uratä in condici din ce in ce mai bűne, a avut rezultate imbucurätoare $i in acest domeniu. In afara säpäturilor sistematice, vestigii noi ale trecutului indepártat au fost dezvelite de plugurile mecanizate, de membrii cooperatori säpind silozuri pentru cartofi, sau de 1оре(Ме constructorilor. Pe suté $i mii de hectare, aproape dintr-o data, s-au scos la lumina zilei márturii istorice importante. Materialul colectat dovedejte cá omul din diferitele epoci istorice a cunoscut acest bazin ca fiind potrivit ajezarii lui. $irul culturilor variate, intrepátrunderile lor reciproce gräiesc despre о via^ä intensa, incepind chiar din epoca bronzului. Nu este u$or a intocmi repertoriul materialelor aparfinind celor peste cincizeci de puncte $i a$ezári arheologice descoperite in ultimii ani. Scopul nostru este ca, prin simpla in$irare a nucleelor $i punctelor cu a?ezäri, sä contribuim Ia eliminarea petelor albe de pe harta arheologicá a bazinuiui Ciuc (Pl. IX). Prezentám mai jos materialul cules, in ordinea alfabeticä a comunelor. Satele le-am trecut imediat dupä comunele de care apar(in. I. CASINUL NOU Pina in ultimii ani, in Valea Casinului nu s-au gäsit dovezi certe alo unor culturi materiale strävechi. Cu prilejul unor sápáturi agricole a ie$it la ivealá material, dupá a cárui cercetare, ín väile piraielor „Szetye“ f) ,,Casin'1, am putut identifica $ase puncte. 1. Un bogát material de tip Wietenberg am recoltat in urma a trei aräturi in hotarul numit „Pämint Alb" („Fehérföld"). Acest punct, datoritá bogáréi $i varietä(ii materialul arheologic, ar merita efectuarea unor sápäturi pentru salvarea vestigiilor expuse deteriorärii (Planta X, figurile 1—9). 2. Materialul hallstattian ?i dacic recoltat in hotarul numit „Gura piriului Szetye" („Szetyepatak töve”) väde^te о activitate intensä de reducere a minereului de fier (Pl. XI, fig. 10—14).