Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

44

P. JÁNOS

D. KOVÁCS

2

3. О ceramicä asemänätoare s-a gäsit $i in botárul numit „Rétpatak töve").

4. Vizavi cu acest punct, in hotarul „Damó farka" s-au gäsit urme ale culturii neolitice $i bronz, fára insä sä fi putut identifica marginile ajezärii relativ intinse (Pl. XII, fig. 19-—25).

5. intre cele douä poduri, pe piriul „Szetye“, pe panta lungä de circa 3 km, am colectat, de asemenea, numeroase fragmente de ceramicä de tip Hallstatt, färä vreo conexiune intre punctele marcate.

6. Fragmente de ceramicä neoliticá $i din epoca bronzului au fost depistate $i pe terasa din faja locului numit „Cetatea Szetye” („Szetyevära“) (Pl. XI, fig. 15—18).

Aceste puncte semnalate sint numai citeva dintre cele probabile care, printr-o verificare mai temeinicä, ar putea duce la clarificarea problemei neelucidate incä a cetátilor antice din Casin.

II. CIUCSINGEORGIU

7. La intrarea in comunä, in lunca sud-vesticä a unei väi orientate spre rásárit, in apropierea izvorului de apá mineralá „Édesbükk" s-au efectuat munci de des(elenire. Cu aceastä ocazie s-a gäsit un topor de piaträ $lefuitä (sau tirnäcop?) de mari dimensiuni. Cu ocazia perieghezei am colectat о ceajcä dacicä $i numeroase alte fragmente de ceramicä, material ce-l avem depozitat la muzeul nostru (Pl. XIII, fig. 26—31).

8. Spre nord de grajdurile C.A.P.-ului din Ciucsingeorgiu, satui Bancu, in parcela numitä „La cimitirul vechi“, au ie$it la suprafatä fragmente de ceramicä de tip Hallstatt.

9. De asemenea, in vatra satului Ciucsingeorgiu, in apropierea grajdurilor C.A.P.-ului din acest sat, chiar la säparea fundatiilor grajdurilor $i silozurilor de lingä sediul gospodäriei, s-au gäsit multe fragmente de vase dacice precum $i un virf de ságeatá din fier.

10. La 50—70 m spre nord de biserica rom. cat. din Ciucsingeorgiu, in grädina numitä „Potowszki", tot cu ocazia insilozärii cartofilor s-au gäsit vase $i fragmente caracteristice epocii bronzului $i о secerá de bronz (Planta XIII, fig. 32—33).

III. CiRJA

11. La vest de colina bisericii, in coliul nordic al livezii denumit „Selymék“, lingä „Fintina lui Blasiu" („Balázs kútja") plugul a scos la suprafatä bulgäri de zgurä de fier, $i tocmai in apropierea fintinii, pe о suprafatä de aproape 15 ári s-au recoltat mai multe fragmente de vase dacice. Din päcate insä, piese intregi nu s-au gäsit. A$ezarea aparjinea, foarte probabil, fortificatiei preistorice de pe colina biserii din Cirta, deja cunoscutä in literaturä (Pl. XIV, fig. 34—36).

12. Pe panta $i in virful dealului situat spre nord de colina bisericii din Cirta, in satui Ineu, in imediata apropiere de „Grädina Kása" („Kősóé"), din aräturä am recoltat fragmente de vase, majoritatea fiind data-