Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
124 A. PÁL-ANTAL 4 unei mori de cereole cu douö pietre, arendatö in 23 noiembrie 1835, de 4a cäpitanul pensionar Simon Anton din Sincräieni, de Gh. Steckbauer14. Moara era situatä in hotarul satului Sincräieni, lingä podul din sus, de peste Olt (intre linia feratä ?i cariera de piaträ de azi). Gh. Steckbauer a arendat moara pe timp de 35 ani, pentru о sumä anualä de 380 fl. ln contract se specifica cä se da in arenda moara construito din piaträ, fárá instalatii, intravilanul din jur $i clädirile existente pe acesta (casa de locuit, douä pivnije, casä de varä, cuptor ?i grajduri). Arendajul era obligat sä intrejinä in condi(ii bune jumätate din dig (circa 50 m), jumätate din podul de pe Olt ?i о parte din drum, sä pläteascä arenda in fiecare an in ziua Sfintului Gheorghe (24 aprilie). Árendásul avea dreptul sä construiascä pe acest teren clädiri, care dupä expirarea contractului vor putea fi cumpärate de proprietär sau, dacä acesta nu va voi acest lucru, árendásul dispune de eie. Dupä expirarea contractului rnioara ?i celelalte bunuri arendate vor intra in posesia proprietarului in starea existentä in momentul arendärii, iar in cazul rearendärii, actualul -arenda? va avea prioritate fajä de al(i solicitan(i. In(elegerea a intrat in vigoare in ziua de 24 aprilie 1836. Aceastä datä sa,u una ulterioará apropiatä poate fi socotitä ca data infiin(ärii •morii de hirtie din Sincräieni-Ciuc. De acum Gh. Steckbauer administra cele douä móri din Ciucul de Jos, asigurindu-se astfei, printr-o conducere unicä, condi(ii mai favorabile pentru imbunätäjirea producjiei de hirtie. Intrucit moara de la Sinmartin era situatä pe un piriu care in timpul verilor secetoase nu avea debit sufi-cient de apä pentru propulsarea morii, lucrätorii de la aceastä moarä puteau fi transferor, in astfei de situajii, la moara din Sincräieni. Astfel se reu?ea ca, in parte, sä fie compensatä inactivitatea morii de la Sinmartin prin sporirea producjiei de hirtie la moara de la Sincräieni15. Dupä infelegerea dintre Gh. Steckbauer $i I. Ulein din 1838 activitatea morilor pare sä fi intrat intr-un fäga? normal, insä aceastä perioadä ascendentä a fost foarte scurtä. Dupä moartea lui Gh. Steckbauer, la 30 noiembrie 1841, apar noi greutäji cauzate de neinjelegeri intre urma?i ?i de nepriceperea acestora in administrarea morilor. Desele plingeri inaintate Guberniului cit ?i procesele care au urmat — atit cele dintre mo?tenitori cit ?i cele dintre mo?tenitori ?i arenda?i — au avut ca urmare neglijenje in intrejinerea morilor, noi datorii, care au avut repercusiuni negative asupra producjiei de hirtie. Continuind meseria sojului, väduva Czimbor Ana incearcä singurä sä administreze morile insä, neputind face fa(á multiplelor obligajii, este nevoitä sä le arendeze. La 10 noiembrie 1842, infelegindu-se cu maistrul morii de hirtie din Gurghiu, Erdt Anton ?i cu un alt maistru, Hicker Gheorghe, le arendeazä moara de la Sincräieni pe timp de 9 ani15. 14 Idem, nr. inv. 619. 1= A. Sc. C„ A. P.: 1848, Nr. 708/1. pag. 22. 1Ä A. Sc. C., A. P.: 1846, Nr. E. 56 §i E. 103 (condi(iile arendärii nu ne ;sint cunoecute).
