Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
3 INCEPUTURILE URBANlZÄRII TlRGU MURE§ULUI 93 nuä separarea productei me?te?ugärejti de aceo agricola. In cursui secolului al XVI-lea se formeazä pe rind breslele me?terilor blänari, croitori, curelari, fringhieri, lácátu?i, pantofari, bárbieri13. Apar deci me?te?ugurile menite sä satisfacä nevoile unei piet locale restrinse, ?i cu aceasta Tirgu Mure?ul a intrat in faza de dezvoltare urbana prin care au trecut Bra?ovul, Clujul ?i Sibiul cu douä secole in urmä. Datele care ne stau Ia dispozifie dovedesc cä tirgul nostru in secolul XVI nu suportä incä comparatio cu Civitates; localitatea este lipsitä de ziduri inconjurätoare, numärul strázilor este redus, forma asezärii destul de räsfiratä, iar dupá SZAMOSKÖZY casele sint construite exclusiv din lemn. Cu acest tablou coincide prima conscripte a orá?elului, din 1567, in care figureazá 125 de porti14. Rämine de clarificat raportul intre numärul portilor ?i al gospodäriilor. Dacä am considera aceste douä categorii echivalente, iar dacä pentru valoarea unei gospodärii am adopta numärul conventional de cinci, ar rezulta cá populatia tirgului a fost in 1567 de peste 600 de persoane. Aceastä valoare este foarte redusä fatä de orakele libere regale; Sibiul de exemplu, cu о sutä de ani in urmä avea de zece ori atitia locuitori, iar Bra?ovul la inceputul secolului, de cincisprezece ori mai multi. Chiar orakele mai putin importante ca Bistrita sau Sighi?oara sint localitäti de ?ase ori mai mari15. ln conscriptiile de la sfir?itul secolului XVI numärul portilor se reduce simator — din cauza evenimentelor räzboinice sau din motivul schimbärii criteriilor notiunii de poartä. Astfel in 1596 figureazá 105, iar in 1597 106 porti16. Interesant cä in conscriptio din 1611 sint deja trecute 294 porti. Este greu de crezut cä in cincisprezece ani populatia sä fi crescut in a?a mäsurä. Mai verosimilá este presupunerea cä la inceputul secolului al XVII-lea s-au schimbat criteriile de impunere ?i prin urmare de conscripte. In cursul secolului XVII numärul portilor variazä intre 200—300, in raport cu distrugerile provocate de räzboi ?i de epidemii. In acest timp, pe lingä breslele vechi apar bresle noi ca: a rotarilor, olarilor, selarilor, cutitarilor, giuvaergiilor, fierarilor 17. Piata insä s-a lärgit foarte lent. Nimie nu ilustreazä mai bine aceastä constatare, decit faptul cä majoritatea me?terilor lucreazä färä calfe. Astfel in breasla blänarilor la 27 mesteri ?i in cea a pantofarilor la 35 mesteri lucreazä nurnai cite opt calfe. De?i pornit pe drumul dezvoltärii urbane la sfir?itul secolului al XV- lea, din punct de vedere juridic Tirgu Mure?ul nu inträ in rindul ora?elor propriu-zise, decit in 1616, cind primejte privilegiul de civitas18. Noua situate juridicä a avut о influentä favorabilä asupra dezvoltärii ulterioare. ls Idem. vol. V. p. 49. 14 Idem. vol. II. p. 218. >5 Istoria Romäniei, vol. II. Bucuresti, 196. p. 564. 18 Conscriptiile de la sfir?itul secolului al XVI-lea ?i din secolul al XVII-lea se gäsesc in Arfiiva ora?ului Tirgu Mure?, pästratä la Arhivele Statului din Tirgu Mure? sub cota II/3, II/10. 11/14. 77 FODOR ISTVÁN, A céhek világából. Marosvásárhely, 1938 >8 POPA TRAIAN, Monográfia orafului Tirgu Muref, Tg. Mure?, 1932 p. 16—17.
