Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
'94 A. DANKANITS 4 Probabil acestela ii putem datora faptul cá in conscriptia din 1699 figureazä 460 porti, iar in 1721: 411 porti cu 559 gospodärii impozabile19. Primul recensámint realized sub indrurnare centralá are loc in Tirgu Mure? in anul 1733. Dupá datele recensámintului, la aceastá data se aflau in ora? 436 cetáteni-cives ?i 88 familii de jeleri. Numärul locuitorilor era deci de peste 2 000 persoane. Ca ocupatie, cei mai muty mesteri sint cizmari cu 62 membri, numeroase sint breslele blánarilor cu 33 membri, täbäcarilor cu 37 membri ?i a croitorilor cu 21 membri20. Numärul meseria?i!or la aceastá data se situeazá la nivelul ora?elor ca: Bistrita, Media?, Sighi?oara. Majoritatea covir?itoare a me?terilor tirgu mure?eni lucreazá in continuare pentru о piatä restrinsä. Nu intilnim aci pe postávari, strungari, ca in ora?eie amintite. In schimb numárul giuvaergiilor de cincisprezece, este maré in raport cu Bra?ovul, unde gásim optsprezece orfevrieri. Probabil prezenfa nobilimii ?i necesitátile bisericilor explicä acest fenomen. Este semnificativ de asemenea faptul cá sint amintifi patruzeci de persoane care se ocupä cu comertul. In cursul secolului al XVIII-lea apar clädiri particulare construite din piaträ ?i cárámidá, se a?eazá in óra? farmaci?ti ?i medici, dar vederea in ansamblu a localitátii rámine incá mai múlt ruralá, in comparable, de exemplu, cu Media? sau 5ighi?oara21. Daca in prima jumátate a secolului Tirgu Mure?ul a fost ultimul in rindul ora?elor transilvánene medii, in datele recensámintului din timpul lui losif al ll-lea, el apare deja ca cél mai maré din aceastá categorie de ora?e, dar incá departe de cele trei mari centre: Bra?ov, Sibiu ?i Cluj, toate trei cu populari in jurul a 15 000 de locuitori22. Primul lucru care sare in ochi cu ocazia confruntárii datelor celor douä recensáminte este cá populata s-a dublat intr-o jumátate de secol. Daca consideram cele 524 gospodärii coscrise in 1733 ca echivalente cu 2 600 persoane, gásim deja in datele recensámintului de pe sfir?ituI secolului 5 934 locuitori. Aceastá dublare a populatiei nu se datore?te probabil numai lárgirii piefii ?i dezvoltárii productiei me?te?ugáre?ti ci, in primul rind, cre?terii numárului jelerilor. Dacá in 1733 jelerii formau 17% din populatio ora?ului, noul recensámint constatá cá 55% din populate este formatá din jeleri. Proportia acestei páturi in Tirgu Mure? a fost cea mai maré din toate ora?ele transilvane. In lipsa cercetárilor nu putem sä ne pronuntám incá asupra cauzelor acestui fenomen. In raportul calitativ dintre diferitele meserii nu se prezintá о transformare mai insemnatá. Intre cei 500 de meseria?i, citi figureazá in recensámintul din 1785, о treime erau cizmari. Bresle cu mai multi membri sint cele ale blánarilor, täbäcarilor, cu cite 40 membri, croitorilor, máce-1« Magyar Statisztikai Közlemények ú. f. vol. XII. Budapest, f. a. го Conscriptio Civium Contribuentium Liberae Regiaeque Civittatis Marus Wásárhlly pro Anno Militari 1734, in Arhivele Statului, filiala Tirgu Mures. гг BORBÉLY ANDOR, Erdélyi városok képeskönyve 1736-ból. Kolozsvár, 1943, cu gravura lui I. I. Haas despre Tirgu Mi re?. 22 Az első magyarországi népszámlálás (1784—1787), Budapest, 1960.
