Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
3 DATE PRIVIND ANSAMBLUL CETÄTII DIN TlRGU MURE§ 81 cö aici exista un centru de viatá orá^eneascá in dezvoltare, unde se stringed $i darea (in bovine) cätre regalitatea maghiarä. Imediat dupä anul 1300, este amintitä ?i prezenta unor cälugäri franciscani, in Tirgu-Mure? (in „Foro Siculorum"), unde i$i clädiserä о mänästire. Aceastá referire documentarő se aflá intr-o lista in care erau enumerate cele 4 mänästiri ale franciscanilor existente in 1316 pe teritoriul Transilvaniei2. In cursui veacurilor XIV—XV, oratui Tirgu Mure$ a primit о serie de privilegii din partea voievozilor Transilvaniei $i a puterii centrale. Ca rásplatá pentru participarea secuilor la marile sale campanii antiotomane, lancu de Hunedoara le-a acordat acestora citeva importante inlesniri. Actuala bisericá reformata — terminata probabil cätre anui 1442, cu sprijinul lui lancu de Hunedoara3, a suferit numeroase reparari $i restaurari de-a lungul vremii. Biserica are adosate Ia nordul absidei, douä constructi: clädirea fostei mänästiri franciscane (sec. XV), devenitä de la 1557 „Schola Particula" $i a?a-numitul „Turn-capelá", datind probabil din sec. XV, care reprezintä, de fapt, corul transformat $i fortificat al unei foste capele. Biserica de pe platóul cetä^ii a fost construitä, incepind de pe la anul 1400, de cind este cunoscutä о indulgenfä acordatá de papa Bonifaciu al IX-lea4, $i terminata, foarte probabil, cätre mijlocul secolului XV, odatä cu turnul. Monumentul a suferit modificäri cätre finele aceluia$i veac $i poate la inceputul celui urmätor, limitate la completarea $i imbogätrea decorului plastic, ceea ce explicä о gamä intreagä de forme $i motive gotice tirzii, prezentate la decorarea portalurilor $i a ferestrelor absidei4a. Imprumutind tipul de bisericá — salä amplá, cu о singurä navä (dimensiunile navei: 32,50 mX 16,50 m $i ale altarului de 22,50 mX9 m)5, monumentul a exercitat о insemnatä inriurire asupra arhitecturii biserice?ti din regiune. Dupä incendiile din 1601—1602, nava a pierdut bolfile originale ?i a fost acoperitä provizoriu cu un tavan simplu de lemn. Dacä actualul tavan este opera unor refaceri din 1603 ?i din secolul al XVIII-lea in stil baroc, in schimb, corul mai are incá vechile bolt pe nervuri, restaurate insä $i ele la inceputul secolului nostru. Pentru datarea bisericii sint semnificative portalurile de vest $i de sud, cu briuri de capiteluri impodobite cu frunzä de vifä $i ciorchine, ce se pót 2 Cf. ORBÁN BALÁZS op. cit. vol. IV. pag. 121 $i urm., lista scoasá din Annalecta Frandscana, vol. IV. pg. 554. 3 RÁTH K.: Magy, kirt helyei, pag. 184; Cf. TR. POFA, op. cit. pag. 55. si ORBÁN BALÁZS, op. cit. pag. 111. lancu de Hunedoara a venit personal in 1448 la Tg>Mure$. Pentru perioada de constructe a bisericii franciscane, a se vedea lucrarea prof. V. VÄTÄSIANU. „Istoria Artei Feudale ín Tárile Románé“ Buo. 1959, pag. 247—248, precum si GRIGORE IONESCU, „Istoria Arhitecturii in Romania“, vol. I. Buc. 1963. pag. 176. 4 In Annalecta Frandscana, vol. IV. Cf. ORBÁN BALÁZS, op. cit. pag. 111. si V. VÄTÄSIANU, op. cit. pag. 247—248. ' *a Cf. V VÄTÄSIANU ibidem. 5 Cf. GRIGORE IONESCU, op. cit. pag. 176 $i 502 (Rezumatul francez) precum $i fig. 106, pag. 178. 6 6 — Studii $i materiale II.
