Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
82 A. BOGDAN 4 incadra in goticul timpuriu ?i tranzi^ia spre goticul dezvoltat6 7 8, dar existä dovezi có la infrumusetarea bisericii s-a lucrat aproape un intreg secol. In timpanul portalului de sud se aflä о pictu rä-frescä, avind un subject religiös, executatä probabil la sfir?itul secolului al XV-lea sau la inceputul celui urmätor. Primele cercetäri efectuate in zona „turnului-capelä" (transformat poate la sfir$ituI secolului XV, prin astuparea ferestrelor gotice, suprainäl(area ?i fortificarea lui), demonstreazä cä funda(ia de piaträ ?i cärämidä a acestuia are aproximativ aceea?i adincime ca ?i funda(ia clädirii fostei mänästiri, ceea ce ar indica о pozi(ie cronologicä apropiatä intre constructio celor douá edificii. Turnul-capelä, mai sus mentionat, era pictat in interior, a?a cum observase intr-un memoriu de la inceputul secolului XIX un paroh al bisericii reformate, care sustinea insä cä in aceastä capelä ar fi existat о iconografie ortodoxä („sfin^i greci")7, dar probabil, initial, capela fusese pictatä in manierä goticä (in veacul al XV-lea). Cercetärile arheologice viitoare vor trebui sä clarifice cronologia acestor monumente. Privilegiilor acordate de lancu de Hunedoara ora?ului Tirgu Mure? li s-au adáugat numeroase altele in vremea lui Matei Corvin, dar sub succesorul acestuia, Vladislav al ll-lea (1492—1516), marea nobilime, foarte puternicä, impreunä cu voievodul Transilvaniei $tefan Báthory, au impus däri apäsätoare asupra populatiei. De?i scaunele secuie?ti se bucurau de un privilegiu mai vechi, in sensul cä nimeni nu avea voie sä construiascä о cetate färä aprobarea acestora sau a regelui, in anul 1492 $tefan Báthory, pentru a-?i intäri pozitia, dädea ordin sä se construiascä о cetate, la Odorhei8. Voievodul Transilvaniei ordonase fortificarea vechilor edificii de pe platou, ridicind astfei prima cetate mai puternicä in ora?ul Tirgu Mure? (1492). intelegind adeväratul sens al construirii acestei fortificatii, in dauna lor, locuitorii au inaintat о plingere regelui Vladislav al ll-lea, care, temindu-se de veleitätile de independentä ale voievodului ardelean, il va inlätura (1493). Unii autori au sustinut cä cea mai veche cetate din Tirgu Mure? ar fi fost construitä de $tefan Báthory in 1492, dar nu existä temeiuri documentare 6 Descrierea arhitecturii bisericii cf. V. VATÁSIANU, op. cit. рай. 247— 248 si GRIGORE IONESCU op. cit. pag. 176. fig. 106 pag. 178 si pag. 502. 7 In lucrarea lui STEFAN METES, „Zugravii bisericilor romäne“ Cluj, 1920, se aratä cä in ultima incäpere a asa numitei ,,Scoli latiné“ situatä intre turn ?i bisericä, Mihai Viteazul ar fi fäcut un paradis pentru sine, „zuigrävind pe pereti ohipurile sfinfilor greci“. Ultima datä se pare cä aceste pic. túri ar mai fi fost väzute pe la 1900, cind incäperea a fost tencuitä. METE$ atribuie aceste picturi, unuia din cei doi pictori a lui Mihai Viteazul, Mina sau Nicolae din Creta, Timnd seama cä si íntr-un memoru redaotat la inceputul sec. XIX, de cätre preotul reformat NEMES GÁBOR (v. Arhiva parohiei reformate din, Tirgu Mure?) existä referiri ca cercetärile ulterioare, executate dupä curätirea tencuielilor in interiorul turnului — capelä, sä verifice aceastä ipotezä, privind pictura din capelä. 8 v. la ORBÁN BALÁZS op. cit. pag. 111. pag. 118 ?i urm. si la TR. POP A op. cit. pag. 59.
