Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
3 DOUÄ GUTTI-BIBEROANE ROMANE 75-ca aspect $i calitate, la confec(ionarea cäreia se folose^te о pastä confinind ca ingredient cantitati destul de mari de micä. Culoarea gälbuiecärämizie a acestui vas, precum $i faptul cä prezintä formele vaseior biberoane din sticlä, ne sugereazá ipoteza cä este un produs mai recent decit piesa cealaltá. Faptul cä piesa prezintä din punct de vedere tehnic acelea$i träsäturi ca ?i urna funerará descoperitá la lernut9 (pasta $i culoarea asemänätoare cu cea a väsciorului nostru), ne indreptáte^te sä presupunem cá vasul a fost confecjionat pe la mijlocul sau sfir$itul secolului III. e. n. In acest caz despre prímül nostru vas-biberon putem afirma cä el dateazá din secolul al ll-lea e. n. Din confruntarea acestor douä vase intre ele $i cu vasele-biberon din sticlá, mai rezultä anumite fapte. In primul rind ?i prin aceste douá váscioare se dovede$te faptul cä in Dacia Romaná a existat о stratificare socialá. Mamele apartinind páturilor sociale mai instárite foloseau la aláptarea~copIiIor lor gutti-biberoane din sticlá importate din Italia, iar mamele din páturiíe sociale sárace erau silite sa foloseasca de^vase-biberon confectionate dintr-un material~mai modest, mai iettin, mai lesne de achizitionat: ceramica. Or este ?tiut faptul cá aceste paturi sárace, masele insárácite, se recrutau din rindurile popula(iei bájtina^e: dacii10 11. latá incä un argument pentru explicarea dáinuirii elementului autohtbn in ceramica provincial romona din badar " Rezultä pe mai departe cá procesul de romanizare a cuprins toate pőturile sociale de pe teritoriul Daciei. Nu numai cei inavu(iti preluau anumite elemente ale culturii románé ci $i masele asuprite ?i exploatate. Existen(a acestor douá vase este о dovadä pentru confirmarea acestui fapt. Putem afirma totodatá cá in urma preluárii elementelor de culturá romaná, $i mamele apartinind páturilor mai sárace se foloseau de gutti la alimentarea copiilor, nu din motivul cá ele n-ar fi dús .......о viafá mai fireascá.. .“11, ci din motivul cá in cazul lipsei de lapte de marná erau nevoite sá facá acest lucru, aláptindu-$i copiii in mod artificial, Autorul nu se considerá competent de a discuta probleme din domeniul istoriei medicinii. Totu$i, in baza examinárii amánun(ite a celor douá piese ?i constatind cá numai pe una dintre ele existá canelurá pe cioc care servea eventual pentru fixarea pe ciocul vaseior a unor mameloane de caprá, tábácite; pe mai departe: dimensiunile ciocurilor care nu sint potrivite pentru acest lucru, il indreptäfesc sä incline spre ipoteza cáciocurile acestor vase mai de grabá erau infájurate cu anumite textile fine (tesáturá de in?), pentru a proteja gingia fragedá a sugarilor. Existen(a acestor douá gutti-biberoane din ceramicá in colectiile Muzeului din Tirgu-Mure? ne sugereazá supozi(ia cá vor fi existind $i alte piese de acest gén in patrimoniul muzeelor noastre. 9 N. VLASSA, Un cimitir de incinerapie de la sfir?itul veacului III. de la: lernut. in: SCIV XIII. (1962), /1. p. 153—154. 10 ISTORIA ROMANIEI I., p. 348. 11 VALERIU L. BOLOGA, op. cit. p. 48.
