Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
66 A. ZRÍNYI 4 Nu este redat in relief nici obifnuitul mediu de pefterä, fapt caracteristic pentru reliefurile inglobate de WILL in ,,grupa dunäreanä"v. $arpele, la fel, este disproporiionat, corpul lui fiind grosolan lucrat, iar capul lui numai schifat. Prin aceste lipsuri fi lacune insä se poate dovedi faptul cä basorelieful a fost executat pe teritoriul Daciei, probabil de un localnic, mester in prelucrarea pietrei. Dintre toate piesele cunoscute de női cea mai potrivitä analogie о reprezintä basorelieful recent descoperit in peftera ,,La Adam", care se aflä in Muzeul Dobrogei. insä Cautes fi Cautopates sint afezati fi pe acest basorelief in ordinea väzutä pe basorelieful Borghese din Louvre. In legäturä cu destinata reliefului de la Ozd, trebuie sä luäm in considerare cä Mitra era venerat mai ales de militari, impreunä cu Jupiter Dolichenus, amindoi fiind zeitä^i ale militarilor12: aria acestui cult coincide cu aria de räspindire a cultului lui Sabasius13. Cunoscind acest fapt, putem presupune cä basorelieful era consacrat lui Mitra de cátre un veteran (militar?) roman, care ifi avea locuin^a chiar pe teritoriul Ozdului de astäzi. Nu ne putem pronunja in privin^a scopului reliefului, deoarece el a putut servi fi drept tablou de altar. In acest caz trebuia sä existe in apropierea izvorului un sanctuar mitriac, un „Mithraeum". Contra acestei ipoteze se ridicä insä faptul cä in locul descoperirii n-au fost scoase la suprafa^ä nici rämäfite de clädiri fi nici fragmente de ceramicä. In cazul insä, cind relieful era folosit ca piesä votivä izolatä, afezatä pe lingá un izvor, este explicabilä lipsa urmelor de clädiri fi de ceramicä. О a treia posibilitate ar fi cä piesa a fost descoperitä in loc secundor. Räspuns definitiv vom putea primi doar dupá efectuarea säpäturilor pe care intenjionám sä le intreprindem. In privinfa datárii piesei trebuie sá luám in considerare modul cum este realizatá sculptura, indeosebi ochii lui Mitra. E de ftiut faptul cá deja in prima jumótate a secolului al treilea apare pe sculpturi semnalarea irisului ochilor, ca de pildá pe cunoscuta piesá din Muzeul din Tg. Műre?, capul zeitei luno14. Pe basorelieful nostru insá — defi e greu de stabilit din cauza deteriorärii piesei — se pare cá nu apare semnalarea irisului, in consecin{ä, aceastó piesá poate fi mai veche decit capul lui luno, amintit mai sus. Dacá luám in considerare fi faptul cá in Dacia cultui lui Mitra a fost и Ibidem, p. 422 is CUMONT, Die Mysterien... p. 134. cf. fi CARL CLEMEN, Persische Religion, in vol. „Die Religionen der Erde, ihr Wesen und ihre Geschichte“, München, 1927. p. 148. 13 M. MACREA, Cultul lui Sabasius la Apulum fi in Dacia, in Apulum Ilii, Alba Iulia, 1961,' p. 80. ii О. FLOCA, Colecfia arheologica ... in Buletinul Muzeului Arheologic al Societäfii de Istorie, Arheologie fi Etnografie din Tirgu-Muref, Cluj, 1937, p. 8—9; Dr. DRAGOMÁN PAUL, Ghidul expozifiei istorice permanente... etc. Tg. Mures, 1958. p. 13 si pl. XXV.
