Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
•5 MATERIALE IN LEGÄTURÄ CU CULTUL LUI MITRA 67 adus de cátre trupele románé, mai ales de legiunile cu origine din Orientul Apropiat1s, datarea acestei piese se poate face la sfir$itul secolului al doilea. Aceastä pärere a noasträ este confirmata ?i de faptul cä, la Criste$ti, la aproximativ 30 km de Ózd, i$i avea garnizoana „Ala I Bosporanorum miliaria"16, о unitate militarä venitä din Orient $i care a avut posibilitatea sä se familiarizeze cu cultul lui Mitra. Dupä cum vom vedea in urmätoarele, cultul lui Mitra era cunoscut de cátre locuitorii a?ezárii romane de odinioarä de pe teritoriul Cristejtilor de astäzi. Pärerea noasträ pare a fi confirmatä $i de E. WILL care subliniazä cä reliefurile mitraice pe teritoriul Daciei apar in cursul secolului al ll-lea17. Insemnätatea piesei noastre este cä ea nu se incadreazä intrutotul in tipul dunärean А/a stabilit de WILL18 . ci este compusä liber, conform unei concepti speciale locale. Nu apar nici cele douä registre: cel superior $i cel inferior, reliefül redind doar compozitia centralá a sacrificiului mitriac. Revenind asupra materialului epigrafic $i arheologic — figurativ, privind mitraismul in Dacia, cea mai recentá grupare a materialului s-a fácut de cátre cercetátorul VERMASSEREN19, deji cu multe erori, repetán in numerotarea pieselor (de ex. nr. 1 971 lui Apollo; 1966—7 Bonus Puer etc.), care ar necesita о revizuire integráló $i corectäri la repertoriul materialelor mitraice din Dacia. In concluzie: basorelieful votiv pare a fi fost a$ezat lingá un izvor in a doua jumätate a secolului al doilea, el fiind lucrat pe teritoriul Daciei stápinite de romani. ★ In urmätoarele ne vom ocupa de un alt grup de materiale avind legáturá directá cu cultul lui Mitra: vase cu ornamentatie de ?arpe, provenite din fosta ajezare romaná de la Cristejti. In primul rind trebuie sä amintim cea mai de seamä piesä dintre toate fragmentele de vase de acest gen: fragmentul unui vas cu ^arpe, avind trei toarte, descoperit de női in ziua de 10.VI.196320. Fragmentul reprezintá aproximativ jumätate parte din búza unui vas cu trei toarte — un tip obi?nuit in a$ezarea romaná de aici — avind douá dintre cele trei toarte (pl. XLVII, fig. 2—4). Dimensiunile fragmentului: inalfimea 17 cm, láfimea 33 cm. Vasul avea inifial о inál(ime de aproximativ 40—45 cm ?i un diametru al bűzei de 22 cm, grosimea peretelui fiind de 9 mm. is CUMONT, Die Mysterien ... p. 34. ie ISTORIA ROMANIEI I. Bucure$ti, 1960, p. 373 i’ WILL. op. cit. p. 411. is Op. cit. p. 381. i» „Corpus inscriptionum et monumentorum religionis mithriacae“. La Haye, I. 1956, II. 1960; vol. II. p. 273—333 ?i 400. 20 Muzeul din Tg. Mures nr. inventar 4880.
