Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
3 MATERIALE IN LEGATURA CU CULTUL LUI MITRA 65 nu poate fi indicata. In provincia carpaticä cultui a cunoscut о deosebitä inflorire5, mai ales ca divinitate mintuitoare $i protectoare a militarilor. ★ Unitatea trinitarä divinä — Soarele räsärind, cél de pe zenit $1 cel apunind — ne este inföti^atä prin Cautopates — Mitra — Cautes. Reliefül prezintä totodatä ?i figurile secundare obijnuite: ?arpele, simbolizlnd drumul fäcut de Soare pe eclipticä6, totodatä Insä reprezintä $i vita de vie, nőscutá din singele taurului, vitä din care i$i are originea bäutura sacrä utilizatá in misterele lui Mitra.7 Ciinele, care bea din singele taurului, reprezintä ca atare viata de pe pämint fecundatä de „singele" taurului, in ultima instanfä de „Soarele Invincibil". ★ Reliefül este lucrat in marmurä cu oarecare stingäcie. Fäcind о confruntare cu citeva pläci votive ?i basoreliefuri gäsite atit la noi in tarä, cit ?i in alte provincii, se poate afirma cá piesa de la Ózd a fost executatä in Dacia stäpinitä de romani, nefiind о piesä importatä, nici mäcar lucratä de un mester venit sau invätat in sträinätate. Pentru aceastä afirmatie pledeazä faptul cä mijcärile din scenä sint numai schrote, folosind insä cu pricepere particularitäfile pietrei, ca de pildä cräpätura originale a marmurei, care a fost transformatä intr-o linie care contureazä piciorul drept din falő al taurului. Sculptorul localnic a executat о copie de pe un basorelief lucrat de vreun maistru mai cunoscut al vremii, comifind insä citeva gre$eli. ln primul rind: inversarea figurilor lui Cautes $i Cautopates care, de pildä, pe relieful Borghese din Louvre, sint a$eza^i astfei: in partea stingá a reliefului stä Cautes ?i la dreapta Cautopates. Pe reliefül nostru compozifia este inversatä, fapt care nu este cu totul neobifnuit: de pildä pe un fragment din Sinitowo (R.P.B.) se poate observa о inversare asemänätoare8. Acéláéi lucru putem observa $i pe reliefül din Sárkeszi (R.P.U.)9. Pe lingä miseärile schitate, se observä $i о mijeare nenaturalä: Mitra, de$i este angajat in mijeare, totu$i stä cu fata spre spectator, fenomen explicat de WILL cu ,,/egea frontalitäfii“10: pe mai departe: cele douä brate nu sint proportionate intre eie. 5 WÜST, Real-Enzyklopädie, XV. 2148, considerä Dacia intre seiner wichtigsten Domänen“; Cf. E. WILL. Le relief culturel gréco-romain, Paris, 1955, p. 411. 6 CUMONT, Die Mysterien ... p. 82. 7 Ibidem, p. 96. 8 WILL, op. cit. p. 400. 9 FITZ JENŐ, Mithraeul din Sárkeszi (A sárkeszi Mithraeum) Székesfehérvár, 1957, p. 8. 10 WILL, op. cit. p. 223—24. 5 — Studii materiale II.
