Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

MATERIALE IN LEGATURA CU CULTUL LUI MITRA

IN MUZEUL DIN TlRGU MURE?*

de ANDREI ZRÍNYI

In cursul aratului, in luna mai, 1964, tractoristul Ballai Gheorghe a scos Ia lumina zilei un basorelief din marmurä, in botárul comunei Ozd (Jud. Mure?). Piesa se aflá in patrimoniul Muzeului din Tg. Mure? (Inv. 4 875).

Verificarea pe teren a stabilit cä basorelieful a fost scos la suprafafá lingá izvorul numit „Fintina de pe Dealul Co?ului“ (Kosárhelyi kút). In apropierea locului nu s-au gásit ürme de cládire, nici mácar fragmente de ceramicá.

In schimb terasa piriului care traverseazá teritoriul comunei prezintá urmele unor a?ezári antice scormonite de cultivarea intensivá a terenurilor agricole. Pe aceastá terasa am putut colecta multe fragmente de ceramicá, databile in epoca stápinirii románé in Dacia, iar in colecfia scriitorului Horváth István existá о piatrá de ri?nif0, care prezintá forme analoage cu о ri?nifá descoperitá de női la Corunca impreuná cu о cea?cá dacicá tipicá1.

Se presupune cá in perioada stápinirii románé ar fi existat aici un burgus roman, pe temeliile cáruia s-ar fi construit castelul situat in mijlocul comunei.2

Cit despre basorelief, el reprezintá scena sacrificiului mitriac, a?a-zisul „Mithras taurocton" sculptat intr-o placá de marmurá rectangulará, avind urmátoarele dimensiuni: lungimea 460 mm, láfimea 310 mm, grosimea 32 mm. Trei dintre colfurile basoreliefului sint rupte. Trei margini ale tábli(ei (cea din sus, din dreapta ?i din stinga) sint modelate in fel de bordurá, avind látimea de 17 mm, iar bordura de jós este mai latá, fiind de 58 mm, ?i purtind о inscripfie (Pl. XLVI, fig. 1).

* Comunicare prezentatá la Sesiunea ftiinpificá a muzeelor, Bucure$ti,

1964.

1 Scriitorul Horváth István ne-а informat cá inainte de al doilea rázboi mondial baronul — proprietarul castelului — a efectuat о säpäturä, dezvelind о locuintá, cu un inventar compus din unelte de fier ?i fragmente de vase din ceramicá, despre care arheologii vienezi — cárora le-au fost trimise piesele spre examinare — au afirmat cá apartine culturii materiale a unor popula^ii traoice. Autorul acestei afirmatii nu este cunoscut de cátre Horváth István, cáruia fi exprim multumiri ?i pe aceastá cale.

2 Dupá informatiile scriitorului HORVATH ISTVÁN