Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
5 SAPATURI executate de muzeul din odorhei 57 doua virstö a fierului (ultima categorie de ceramicá fiind de caracter dacic) fi in pertoada de trecere spre feudalism23. Cu ocazia lucrárilor de caracter informativ din vara anului 1962 au fost dezvelite douá bordeie (pl. XXXV, fig. 10—12; pl. XXXVI), incadrate cronologic, pe baza materialului ceramic de facturá slavá, in secolul al Vlll-lea (eventual fi la inceputul secolului al IX-lea). In vara anului 1963 au fost dezvelite incá trei locuinte-semibordele, tot de dimensiuni reduse (in medie 6X4 m), cu un material foarte sárácácios, constind exclusiv din ceramicá, de facturá slavá, datind din perioada amintitá mai sus (vezi pl. XXXVIII—XL, fig. 13—36). Cu ocazia lucrárilor din anii 1962 fi 1963 vestigii de alt caracter n-au mai fost descoperite. Se pare deci cá pe aceastá porjiune (intre calea feratá fi fésül aluvional al Tirnavei Mari) au existat numai locuinfe din secolul al Vlll-lea fi eventual inceputul secolului al IX-lea). intinderea totalá a afezárii se poate evalua la circa 1 ha. Din punct de vedere stratigrafic, in tot cursui lucrárilor, nu s-a putut stabili decit un singur strat de culturá foarte sub(ire, de la nivelul cáruia au fost adincite semibordeiele susmen(ionate. Acestea, de altfel, cu un plan rectangular, aveau un schelet de birne groase. Matériáiul arheologic constá exclusiv dintr-o pastá grosolaná, destul de zgrun(uroasá. Ornamentele acestei ceramici sint compuse din linii ondulate paralele sau zig-zaguri ob(inute prin impunsáturi (vezi pl. XL, fig. 30—32, 34, 36). Acest material arheologic arató fárá indoialá anumite afinitá(i cu materialele databile la sfirfitul secolului al Vll-lea, prima jumátate a secolului al Vlll-lea, aflate cu ocazia sápáturior fácute la Bezid fi Sálafuri24 25. Materialul nostru nefiind insä absolut identic cu acestea fi prezentind forme mai evoluate, socotim cá datarea de mai sus, propusá de női, este posibilá. IV. CETATEA „TARTÓD" (com. Virfag, pe schi(a-hariá nr. 4) Incá din a doua jumátate a secolului trecut a ajuns cunoscutá in literature de specialitate о cetate, numitá „Tartod", care se aflá la о depártare de circa 35 km spre nord de oraful Odorhei, in hotarul comunei Virfag, pe un promontoriu inait (inál(imea relativá este de circa 90 m (pl. XLII, fig. 37), la confluenda piriiafului de munte „Tartód" cu Tírnava Maré. Promontoriul este inconjurat dinspre nord de о fa joasá, care il leagá de restül imensului platou vulcanic, ce se intinde la vest de terminalia de sud a Mun(ilor Gurghiului. Mamelonul pe care a fost ridicatá cetatea se gásefte intr-o 23 в. ORBÁN, op. cit., vol. I, p. 39. — Pe acest loc dínsul a gásit fragmente ceramice mari, grosolane. 24 Z. SZÉKELY, Contributii la cultura slavá in sec. VII—Vili ín sudestul Transilvaniei, ín SCIV, XIII/i, 1962, p. 47—58. 25 G. TÉGLÁS, Dák várak Udvarhely megye keleti és északi hegyvidékein (Cetáti dacice din regiunea de est fi nord a judetului Odorhei), ín „Erdélyi Múzeum“, XII, 1895, p. 227, 247, 312—319.
