Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
56 G. FERENCZI — i. FERENCZI 4 vinciae) spre castrele de la Sinpaul $i, foarte verosimil, de la Odorhei21. Cu ocazia lucrärilor efectuate in cursul verii anului 1963 in burgul nr. I (cel mai mic $i mai ráu pástrat, vezi pl. XXXII, fig £ ?i pi. XXXIII— XXXIV), au fost constatate elementele obi$nuite ale fortificariilor romane: $anf de apárare in forma de ic, bermä $i val de pämint bätätorit, loti •acentia avind о singurá fazä de constructie. In interiorul fortificatiei (dimensiuni: 13X15,5 m) s-au constatat urmele unei baräci din lemn de brad, a cáréi vatrá (vezi pl. XXXVI, fig. 9) prezenta urmeie unei arsuri puternice, dovedind un incendiu. Ceramica gásitá, de culoare portocalie $i cenu$ie, din pastá finő, foarte bine arsá, este de facturá net romaná. Mentionom un vas íntregibil, cu Ornamente fácute prin stampilare, precum ?i ni?te bűze de vase, analoage celor gásite in alte constructi militare cunoscute de pe teritoriul provinciei Dacia. De$i, cel pu(in deocamdatá, nu avem dovezi suficiente in privin(a datarii burgului nr. I, eredem totuji cá el se dateazä in secolul II e. n. Nu este exclus ca acest bürg sá fi fost atacat $i incendiat cu ocazia räzboaielor marcomano-sarmatice (nu departe de aici a fost gäsit in cursul secolului trecut cunoscutul tezaur de monede de la Tibodu!22), in locul lui fiind construit burgul nr. II, cu dimensiuni mai mari (36X36 m) $i intr-o pózaié strategicä mai avantajoasä. Cu ocazia sápáturilor, in vara anului 1964, am reu$it sä datäm $i epoca construirii intäriturii de pämint nr. il (burgului mai mare $i mai bine pástrat) care, fárá indoialá, apartine tot epocii stápinirii romane. $i in cazul acestuia s-au constatat elementele obi^nuite ale fortificatiilor romane (?ant de apárare, bermä ?i val de pämint bätut), cu о singurá fazá de constructie (pl. XXXII, fig. 5—7; pl. XXXV). In interiorul fortificatiei s-au constatat foarte pufine ürme de locuire, fapt pe baza cáruia se poate presupune cá burgul nr. II a fost folosit un timp relativ scurt. III. OJENI (com. Feliceni, pe schita-hartá nr. 3) Cu ocazia unor sápáturi de micá intindere, executate in 1962 $i 1963, la locul numit ..Mihályfalva", s-a constatat о ajezare de mari propor(ii, care se aflä pe о terasá joasá (mai bine-zis un con de dejectie, in forrná de promontoriu) a Tirnavei Mari, intre aceasta ?i piriul ,,Bonta". Ceramica adunatá de la suprafafá se poate data in epoca neoliticá, in prima ?i a n G. FERENCZI, I. FERENCZI, in Studia . .. Ill, 1958, p. 24—26. 22 Cf. I. G. SEIDL, ín , Archiv für Kunde österreichischen Geschichtsquellen“, XIII, 1854, p. 136—138: V. CHRISTESCU, Istoria militarä a Daciei romane, Bucure§ti, 1937, p. 74; M. MACREA, in „Anuarul Institutului de studii clasice“, III. 1936—1940, p. 275; B. MITREA. in ..Ephemeris Dacoromana“, X. 1945, p. 109; idem, in „Studii $i cercetäri de istorie veche“, V/s—4, 1954, p. 483; I. WINKLER, Circularia monetarä ín Dacia romanä, disertatie de candidat, Cluj, 1963, p. 158—159.
