Németh Péter: A középkori Szatmár megye települései a 15. század elejéig. (Jósa András Múzeum Kiadványai 60. Nyíregyháza, 2008)

Bevezetés

sau alte arhive păstrătoare), sau să indică publicaţia in extenso sau în formă de regeşte (în ediţii de surse sau periodice) ori numai menţiunea în studii de specialitate, manuscrise sau monografii. Abrevierile folosite sunt redate mai jos, dar lucrările folosite numai o dată nu sunt incluse în această listă. Nu sunt indicate locul şi cota documentelor preluate din publicaţiile RA \\,AOkl. I-XXV. (1990)- Zs. I-IX. (1950)- şi ErdOkmt. I—II. (1997)-. Aceste volume sunt uşor accesibile şi dau cotele de DL şi DF (volumele Zs. I—VII sunt accesibile şi pe CDROM). Excepţia fac documentele emise înainte de 1301 şi care nu sunt păstrate în MOL, în aceste cazuri sunt indicate locul de păstrare al documentelor. Am inclus cotele de DL şi DF şi în cazul documentelor inculse în RA I. Nu am folosit extrasele în limba maghiară din Szirmay Heute de György Fejér. Pentru verificarea mai uşoară al informaţiilor sunt indicate numărul regestrelor (după sigla reg.) din ediţiile respective (în cazul în care aceste volume sunt periodice este data pagina). Partea a treia al articolului interpretează datele istorice prezentate în secţiunea două. In primul rând sunt tratate aspecte lingvistice ale numelui, adică originea etimologică (condiţii geografice sau onomastică) pe baza dicţionarului întocmit de Lajos Kiss, fără să fie menţionată de fiecare dată. Etimologia este deseori echivalentă cu sursele diplomatice, deoarece analiza lingvistică a numelui (de ex. german, român, slav sau alte limbi) arată originea localităţii respective. Fiecare sursă este interpretat şi contextualizat cu alte informaţii (de ex. este indicat neamul la care aparţine persoana menţionată, strămoşii lui, numele soţiei şi funcţiile deţinute), fiind întregit astfel, istoria aşezării şi a familiei posesoare. La final sunt prezentate aspectele geografice (vecinătăţile) şi informaţiile privind biserica medievală (registru papal, hram şi menţiunile preoţilor paroh). Este dată aici informaţia despre biserica medievală (dimensiunile şi starea clădirii, data construcţiei) din conscripţia din 1723 (Acta C.) traduse în limba maghiară de către noi. Această informaţie este deosebit de importantă dacă nu dispunem de alte surse despre biserica aşezării. Datele referitoare la biserică sunt completate cu menţiunile din dicţionarul topografic a lui Pesty, relatările lui Imre Henszlmann făcute cu ocazia excursiei din Satu Mare şi unele informaţii oferite de Kálmán Kiss. In cazul localităţilor aflate astăzi în Ungaria, toate referirile la biserica medievală sunt înlocuite cu trimiterile la topografia monumentelor din judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg (SzSz I-II). In cazurile în care era posibil, localităţile şi posesiunile vecine sunt prezentate începând de la nord în sensul ceasornicului, pe baza surselor din secolele XVII şi XIX (în principal Szirmay şi Pesty) care au păstrat multe din realităţile medievale. In cazul aşezărilor existente şi astăzi, după sigla — urmează denumirea în limba maghiară şi română al localităţii, fiind indicat în paranteză anul în care au fost efectuate schimbări în nume, judeţul actual din Ungaria sau România, iar în final, pe baza dicţionarului de localităţi din 1892, suprafaţa localităţii în iugăre cadastrale. Aceasta deseori este identic cu hotarul medieval al aşezării, iar peste anumite proporţii - în afară localităţilor din munte - indică dacă au fost comasate sate dispărute. In cazul aşezărilor astăzi nelocuite după sigla -— sunt oferite informaţii care ajută localizarea mai exactă: hărţi, informaţii din dicţionarul toponimic, denumiri de hotar păstrat, vestigii arheologice. In cazul când aceste date lipsesc, doar zona mai largă al aşezări dispărute poate fi identificată cu o exactitate mai mică sau mai mare. Harta din volum a fost compus din trei părţi. Reţea hidrologică şi cadrul geografic este preluat din JosAufn (1783-1785), asta fiind cea mai aproape de aspectul medieval al