A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Peter Hügel: Az Aradi Múzeum - Történeti áttekintés

româneşti”. Atribuţiile comisiei erau de a strânge fonduri pentru achiziţii şi de a cheltui banii cu responsabilitate. Pe lângă fonduri publice, importante sume s-au strâns din donaţii.

în perioada 1925-1927 au fost inventariate picturi semnate de I. Strâmbu, S. Popp, G. Petraşcu, O. Băncilă, A. Popp, C. Bogdan, Th. Aman, N. Grigorescu.

între 1925 şi 1929, Roska a întreprins cercetări arheologice în valea Crişului Alb, în zona Moneasa (1925) şi Gurahonţ (1925-1929). A fost vorba, mai degrabă, de periegheze, însoţite de mici sondaje care au dus la descoperirea atât de controversatului material litic.

Galeria de artă românească s-a deschis la 20 martie 1927, într-o sală nouă, destinată expunerii permanente. Aici, pe lângă lucrările achiziţionate sau donate în ultimii şase ani, au fost expuse şi 15 picturi (printre care: I. Theodorescu-Sion, G. Petraşcu, I. Iser, V. Popescu, N. Tonitza, D. Ghiaţă) şi 3 sculpturi (O. Han, C. Medrea, F. Storck), împrumutate din colecţia Ministerul Cultelor şi Artelor pentru o perioadă de şase luni.

La finele aceluiaşi an, Comisia de supraveghere a Palatului Cultural i-a aprobat directorului Lazăr Nichi efectuarea unei călătorii de studii la muzeele din Transilvania „pentru a putea aduce inovaţii şi la muzeele noastre din Palatul Cultural, pe baza celor văzute în alte muzee”.

Extinzând aria perieghezelor şi în zona de câmpie a judeţului, Roska M. a descoperit, în 1929, aşezarea de epoca bronzului de la Socodor - „Găvăjdia” pe care a sondat-o în anul următor, însoţit fiind de N. Cova- ciu, noul bibliotecar al Palatului Cultural. Rezultatele cercetărilor din acest punct au rămas nepublicate, cu excepţia descrierii propriu-zise a sitului şi a câtorva piese mai importante. Tot atunci, a realizat câteva sondaje şi la Vărşand - „Movila dintre vii”, de unde a rezultat material specific culturii Otomani şi necropole aparţinând secolelor IV d.Hr. şi XI-XIII d.Hr.

în 1930, Institutul de Studii Clasice din Cluj a cedat Palatului Cultural un lot important din ceramica descoperită la Otomani iar trei ani mai târziu primăriile din Chereluş şi Chişineu Criş au trimis muzeului ceramica medievală respectiv oasele de mamut descoperite accidental în raza acestor localităţi. Dintre puţinele achiziţii, se disting cele 130 de monede romane republicane din tezaurul de la Satu Nou, cumpărate în 1932 şi tezaurul de 1432 monete medievale de la Pecica, achiziţionat în 1934.

Criza economică din anii 1929-1933 a marcat evoluţia colecţiei de artă a Palatului Cultural. Subvenţiile venite de la primărie s-au diminuat considerabil, iar donaţiile în bani sau lucrări de artă au devenit sporadice. Registrul colecţiei consemnează 33 de intrări în intervalul amintit. Pentru 1929, nu este înscrisă nici o poziţie, deşi au expus zece artişti.

74