A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Peter Hügel: Az Aradi Múzeum - Történeti áttekintés

lucrările transferate, se găsec clasici ai picturii maghiare precum Munkácsy M., Lotz K., Liezenmeyer S., Schäffer B., Feszty A., Szamossy E., Barabás M., Zemplényi T., Tüli Ő., Rippl-Rónai J.

în anii Primului Război Mondial, inventarul colecţiei de artă a înregistrat 13 transferuri de la Capitlul Rezidenţial din Cenad (lucrări restituite în 1924) şi 21 de achiziţii şi donaţii, în special de la artişti locali (Pataky S., Diószeghy L., Balia B., Ányos V.). Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, colecţia numismatică a fost transferată la trezoreria primăriei şi, ulterior, la Budapesta.

Colecţia arheologică cuprindea, în 1917, 2.795 de piese, a căror valoare contabilă se ridica la suma de 3.951,5 K.

în 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia proclama unirea Transilvaniei şi Banatului cu Regatul României. Instalarea administraţiei româneşti la Arad s-a petrecut în mai 1919, iar Palatul Cultural a fost trecut sub patronajul Inspectoratului Muzeelor din Transilvania abia în 1920, primul an bugetar fiind 1921 când, în ianuarie, a fost înfiinţată, în cadrul primăriei, Comisia de supraveghere a Palatului Cultural şi instalat ca director al acestuia dr. Lazăr Nichi.

Despre ce s-a întâmplat cu colecţiile muzeului în perioada 1918-1920, deţinem foarte puţine date. Astfel, ştim că, în ianuarie 1919, din cele 80 de lucrări de artă transferate de la Muzeul Naţional Maghiar de Artă la Arad, în preajma inaugurării Palatului Cultural, 21 au fost transportate înapoi la Budapesta. Contrar prevederilor Tratatului de Pace de la Trianon (art. 175-176), acestea nu au mai revenit la Arad. Pe de altă parte, în 1920, au intrat în colecţia de artă 24 de portrete ale fostelor oficialităţi locale. Cele mai multe sunt realizate de pictorul academic arădean Balia F.

Odată cu preluarea efectivă a Palatului Cultural, statul român a alocat instituţiei 10.000 lei, sumă folosită pentru amenajarea secţiilor de etnografie şi artă naţională românească. în urma apelului lansat de autorităţi, Coralia Xenopol, văduva marelui istoric, a donat bibliotecii oraşului 2.200 de volume, a „depozitat” trei pânze şi a donat patru desene muzeului arădean.

în vara aceluiaşi an, 1921, prof. univ. dr. Coriolan Petrán, inspector general al muzeelor din Transilvania şi Banat, a întreprins o vizită de lucru la Arad unde, după ce s-a documentat asupra situaţiei muzeului, a sugerat autorităţilor să întreprindă demersurile necesare pentru a da o amprentă românească instituţiilor preluate de la administraţia maghiară, insistând, în cazul muzeului, pe alcătuirea unor colecţii româneşti. în acestă idee, îl trimite, în 18 octombrie 1921, la Arad, pe Orosz A., cu sarcina de a achiziţiona obiecte de etnografie românescă pentru muzeu. Cele 562 de piese achiziţionate, din localităţile Miniş şi Cladova, au fost trecute în „inventarul muzeului etnografic”.

70