A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Szatmári Imre: A Munkácsy Mihály Múzeum története (1899-2009)

îndeplinească obiectivele de dezvoltare propuse ale noului muzeu şi să organizeze o bună funcţionare, persoana sa devenind o întruchipare, în acest punct de cotitură, a ceea ce, în 1899, la înfiinţarea Societăţii Mu­zeale din Békéscsaba s-a stabilit ca scop principal. In cei 15 ani de existenţă ai Societăţii Muzeale din Békéscsaba aceas­ta a îndeplinit, cât mai mult posibil şi cu rezultatele cele mai bune, obiec­tivele iniţiale: găsirea unor oameni corespunzători şi creşterea interesu­lui vizitatorilor pentru activităţile muzeului. Participanţii, colaboratorii, sponsorii, etc. au ajutat la adunarea colecţiei de bază şi acest lucru a fă­cut posibilă înfiinţarea muzeului, pe faţada căruia au scris: „Casa Cul­turii”. Şi azi, această clădire este o casă, nu doar pentru oraş, ci şi pen­tru muzeele din întreg judeţul, pentru organizarea de expoziţii. Nucleul colecţiei de arheologie s-a constituit din descoperirile făcu­te în săpăturile arheologice efectuate de Balás Ádám şi Krammer Nán­dor. 1200 de piese au intrat în colecţie în urma săpăturilor arheologice, iar printre aceste prime materiale remarcabile sunt vestigiile din epoca bronzului, ce provin de la movila Lapos din Vărşand. Pentru îmbogăţirea colecţiei etnografice s-au organizat achiziţii. Din subvenţiile obţinute s-a reuşit cumpărarea unor grupuri de obiecte etno­grafice semnificative. Astfel, de exemplu, s-a ajuns la cele 30 de texti­le, care reprezintă ţesături tipice interiorului casei tradiţionale din Bé­késcsaba, sau la cele aproximativ 30-40 de obiecte de pescuit, adunate de la Köröstarcsa. Direcţionate, căutările de materiale etnografice, în vederea achiziţiei, s-au desfăşurat, în afară de Békéscsaba şi Köröstar­csa, şi la Doboz - de aici au fost transportate aproape 200 de obiecte - încât în 1912 materialul etnografic a ajuns să numere 414 obiecte. Cea mai grea sarcină a Societăţii Muzeale a fost înfiinţarea şi creşte­rea colecţiei de artă plastică. De la început, s-au făcut eforturi pentru obţinerea moştenirii şi a câtorva picturi ale lui Munkácsy Mihály, doar renumitul Munkácsy şi-a petrecut o perioadă importantă din copilărie la Békéscsaba, iar mai târziu şi-a vizitat cu plăcere oraşul. Decesul său, în 1900, s-a produs exact la o jumătate de an după înfiinţarea Societăţii Muzeale din Békéscsaba. Conducerea i-a scris o scrisoare văduvei lui Munkácsy Mihály, cu rugămintea ca o parte din moştenire să ajungă în colecţia de artă din Csaba. Este adevărat, că abia pe la începutul anilor 1930 au fost alocate şi muzeului tablouri şi obiecte personale, dar în mod clar mulţumită iniţiative Societăţii Muzeale, muzeul dispune azi „de cea mai mare colecţie Munkácsy din lume”. Pe lângă piesele care au constituit colecţia Munkácsy Mihály, con­ducerea Societăţii Muzeale a reuşit să obţină şi picturi şi desenele apar­ţinând maeştrilor Orlai Petries Soma, Haan Antal, Jantyik Mátyás, Ve­res Gusztáv şi a multor altor artişti locali ai secolului al XIX-lea. 21

Next

/
Thumbnails
Contents