A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum

Az első Erkel-emlékkiállítás megnyitója 1970-ben Vernisajul primei expoziţii memoriale Erkel Ferenc în 1970

Existenţa expoziţiei Cohan, precum şi desele expoziţii de artă plastică au justificat, angajarea, în anul 1969, a unui istoric de artă, în persoana artistei Koszta Rozália. De asemenea, Szerdahelyi a angaj-o, cu jumătate de normă, ca responsabilă pentru cercul de istorie locală, şi pe etnografa Kiss Anikó, profesoară la Liceul Erkel. Din 1970 a început să lucreze la muzeu istoricul Köteles Lajos, care a primit sarcina de a face o tematică în scopul înfiinţării unui muzeu de naţionalitate. Pe el l-a înlocuit mai târziu Gaál Jánosné, bibliotecară însărcinată cu problemele de culturalizare. Din 1972, a fost angajat, pentru colecţionarea de materiale ale minorităţilor, profesorul Banner József. După moartea lui Szerdahelyi István, în octombrie 1975, provizoriu, a fost numită în fruntea instituţiei, ca director, Koszta Rozália.

în 1976, a ajuns la muzeu Bencsik János, directorul muzeului din Hajdúböszörmény. Bencsik, în activitatea sa ştiinţifică, a pus accent pe cercetările etnografice şi a extins terenul de cercetare pe întreg raionul Gyula. Parţial lui i se datorează organizarea de către muzeu, cu sprijinul Uniunii Românilor din Ungaria, a taberelor româneşti de etnografie, care au avut ca rezultat îmbogăţirea colecţiilor muzeului judeţean şi a colecţiei de etnografie şi istorie a românilor de la Muzeul Erkel Ferenc. Bencsik a jucat un rol important şi în înfiinţarea colecţiei de istorie locală de la Bătania.

De asemenea a preluat, de la văduva ţiganologului Erdős Kamill, colecţia de materiale ţigăneşti, a colecţionat obiecte etnografice de la ţiganii din judeţ şi a pus temeliile colecţiei actuale de ţiganologie a muzeului, care cuprinde obiecte, documente, scrieri şi fotografii.

155