A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum

Dankó Imre a plecat din Gyula, motivul plecării fiind tocmai decizia de mutare a muzeului în cetate luată de oficialităţi.

Instituţia din nou sub conducerea judeţeană (1962 - până în zilele noastre)

încă sub conducerea lui Dankó Imre, şi anume între 15 februarie 1962 şi 1 iulie 1965, când, din cele cinci muzee (Békéscsaba, Gyula, Orosháza, Békés, Szarvas) ale judeţului, s-a înfiinţat Direcţiunea Muzeelor din Judeţul Bichiş, cu centrul la Békéscsaba, Muzeul Erkel Ferenc din Gyula a trecut din nou în administrarea Consiliului Judeţean. Acest lucru a însemnat o mai bună coordonare a muncii persoanelor de specialitate şi o mai extensie a teritoriului de cercetare, însă instituţia şi-a pierdut independenţa de până atunci.

Urmaşul lui Dankó a fost istoricul, etnograful şi muzeologul Szilágyi Miklós, care a preluat conducerea în 1964. Acesta, după primul său succes cu expoziţia permanentă, deschisă în cetate în 1965, a mutat, în anul 1966, muzeul, cu sprijinul lui Paradi Nándor, în locul unde se află şi în prezent, şi anume în clădirea fostei grădiniţe din vecinătatea cetăţii, pe strada Kossuth, nr. 17. La doi ani după mutare, în anul 1968, muzeul a intrat şi în posesia sălii de expoziţie cu două niveluri, care, în 1970, a primit numele de „Sala Dürer”. Sala de expoziţie a fost inaugurată cu o expoziţie Cohan. Szilágyi Miklós a avut un rol important în faptul că colecţia lui Cohan a ajuns în proprietatea oraşului, permiţând înfiinţarea Galeriei Cohan.

A făcut multe demersuri pentru a întări caracterul ştiinţific al instituţiei. în acest scop a fost angajat arheologul Juhász Irén. A fost primul caz, în istoria muzeului, în care instituţia a avut ca angajat, în afară de director, şi un om de specialitate.

Aşadar, în timpul în care era la conducerea instituţiei, Szilágyi Miklós a mutat muzeul în cinci ani de zile, a întocmit un regulament de depozitare, a terminat revizuirea obiectelor şi a separat arhiva de materialele complementare. Tot el a amenajat, în casa părintească a lui Erkel Ferenc, o cameră memorială şi a deschis prima expoziţie permanentă din cetate, cu titlul „Istoricul economiei şi al societăţii oraşului Gyula în sec. XVIII-XX”, ocazie cu care a tipărit şi un mic catalog de expoziţie.

După transferarea lui Szilágyi Miklós la muzeul din Cegléd, câteva luni, instituţia a fost condusă de Juhász Irén, ca, din 1969, să fie preluată de Szerdahelyi István, profesor din Gyula, fost director adjunct la Liceul Erkel Ferenc. Sub direcţiunea lui Szerdahelyi István numărul vizitatorilor la muzeu s-a dublat. El a organizat, în anul 1970, prima expoziţie permanentă de la Casa Erkel şi a reuşit ca aceasta să servească scopurilor muzeale.

153