A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum

A múzeumnak helyet adó hajdani polgári fiúiskola Sediul muzeului, fosta şcoală civilă de băieţi

la Şcoala civilă de băieţi, care în prezent îi poartă numele. La noua şi moderna expoziţie, vernisată în 1930, cuvântul de deschidere a fost rostit de scriitorul Móra Ferenc.

Implom a pus accent pe diversitatea materialelor, expunând cele mai deosebite piese ale colecţiei, obiecte arheologice, de istorie locală, de istorie industrială, precum şi materiale etnografice, iar din 1935, când spaţiul de expoziţie s-a extins cu încă o sală, expoziţia s-a îmbogăţit cu arme, obiecte meşteşugăreşti şi monede. Directorul a reuşit să rezolve ca, din nou, să se reunească materialele muzeului şi ale bibliotecii, spaţiul de expoziţie să se separe de depozit şi instituţia să funcţioneze cu un orar de lucru. Colecţia s-a îmbogăţit, a crescut numărul vizitatorilor, au continuat săpăturile arheologice şi a fost lansată seria de publicaţii cu numele „Lucrări din Gyula”, din care au apărut 5 numere.

Cea mai înfloritoare perioadă din istoria muzeului a fost întreruptă de cel de-al doilea Război Mondial. Implom József s-a înrolat în armată, a căzut prizonier, iar fondul muzeului a ajuns în podul şcolii. Rămasă fără stăpân, colecţia de ştiinţe ale naturii şi colecţia arheologică s-a nimicit, s-a distrus, colecţia lui Haan Antal a ajuns la Muzeul de Arte frumoase, iar clădirea a fost folosită pentru spitalul armatei. O parte importantă din materiale au rămas doar în fotografii, care se găsesc azi în arhiva fotografică a instituţiei.

După reîntoarcerea acasă a lui Implom, în toamna anului 1947, a început reconstrucţia muzeului ca instituţie. In anul 1948, cu ocazia aniversării revoluţiei din 1848, a fost organizată o expoziţie temporară, dar s-a avut în vedere şi cercetarea etnografiei românilor din Ungaria. Implom

147