A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum

care a susţinut muzeul. în mai multe rânduri, în 1914 şi 1919, Domonkos a cerut conducerii oraşului Gyula să preia muzeul, dar, din cauza războiului şi a situaţiei istorice de atunci, acest lucru nu a fost posibil, în perioada, în care a condus muzeul, Domonkos a avut o viziune modernă asupra acestuia, în sensul de azi a cuvântului. A recunoscut că, pe lângă expoziţie, într-un muzeu mai este nevoie şi de un spaţiu pentru depozitare, de o sală de impregnare şi preparare, pentru conservarea obiectelor de muzeu, de fotografierea pieselor muzeale, în scopul protejării lor, de întocmirea unui catalog, de o activitate de culturalizare a maselor.

Practic toate funcţiile muzeale, care sunt actuale şi în zilele noastre, au fost concepute cu un secol în urmă. Domonkos a văzut foarte clar cum ar trebui să fie un muzeu modem, dar din planurile lui nu a putut realiza nimic.

Muzeul din Gyula ca muzeu orăşenesc şi instituţie de stat (1920-1961)

Predarea muzeului judeţean în custodia oraşului a avut loc oficial în 2 aprilie 1921, în prezenţa reprezentanţilor Inspectoratului Naţional al Colecţiilor Publice, însă muzeul orăşenesc a început să funcţioneze cu adevărat doar de la 8 martie 1925, după înfiinţarea „Asociaţiei de Culturalizare din Gyula”.

Aceasta s-a întâmplat după ce jurnalistul Kohn Dávid, vicepreşedintele asociaţiei, a înaintat o cerere oraşului, pentru predarea muzeului. Cererea, expediată pe 23 septembrie 1920, a fost aprobată de către consiliul orăşenesc cu cinci zile mai târziu, iar în 14 octombrie a fost aprobată şi de conducerea judeţului. Oraşul l-a numit director al instituţiei pe Csige Varga Antal, fostul şef al bibliotecii din Debrecen, care, după confruntarea cu numeroasele probleme, foarte devreme, adică în 1922, a demisionat din post. în această perioadă în muzeu nu exista un inventar corespunzător, nu exista un registru de achiziţii, obiectele nu erau aranjate corespunzător, spaţiul muzeului fiind insuficient, delăsat, iar din colecţie lipseau monedele de aur şi argint. în fruntea instituţiei ajunge din nou bătrânul Domonkos János, care nu a mai putut face schimbări semnificative.

în timpul conducerii instituţiei de către Implom József, - profesor la şcoala civilă de băieţi, care a primit postul de director în anul 1928 - timp de mai multe decenii, au avut loc schimbări pozitive în istoria muzeului. Tânărul şi agilul director a iniţiat în muzeu o activitate ştiinţifică, în funcţie de datele mai vechi a reconstruit inventarul colecţiei, a restaurat obiectele şi a pregătit o nouă expoziţie. în timpul lui Implom, colecţiile muzeului au fost transferate din clădirea din Parcul Poporului

145