Hitel, 1940-1941 (5-6. évfolyam, 1-4. szám)
1940 / 1. szám - Metamorphosis Transylvaniae
Rezumat 83 VITA SÁNDOR: Spiciiire io voIuiiicIf rrccnsäiiiäiilului román ilin 19:5(1. Pi'iimil rcccnsániáiit al iHipulaliei din Románia de diipS rű.slmiu s’a fáint la ‘i9 Deceinlirie !9:i0. ReznllatHc |iublieale acuma de In.stitulnl Central de ■Slalistifü in 10 volume sunt loarle inieresanle. Slndiul de mai sus constalfi pe haza slalislicelor cű cre^lerea i)opulalioi ín Transilvania ínlre 1920—30 a fost de 7,8%. N'umfirul procentiial al mmánismuliii ereíjte, cet ali ungurimii descresjle. cél al ncmiilor e aproape acéla:?. In silua(ia popu!ia{ici salclor abia s’a schim- bat ceva. l’opulalia ora^elor aratfi maré cre:jtcre in favorul Románilor. In cclc ce iiiineazfi aulorul aratä Ic.^álura intre nationalilate :ji reliftic, care csie ima din cauzcle principalc ale asimilaliei din Transilvania. l)r. .l.\N('SÓ KLKMIÍR: Conlelc .Mikó Imre propa^atorul ciilturii. Inni dinire cele mai vcslilc institute magbiare de culturá generalá este Socielatea Mnzeul .Ardclean, fondatf acum 80 de ani. Cu ocazia acestei anivei- süri autorul se ocupS ])c larg cu via(a :ji activilatea fondatorului: Contele .Mikó Imre. Dimü cüderra luptei [>entiu libertate din 1848—49. cánd absolutismut guvernului austriac a paralizál orice activitate najionalá, contele Mikó Imre a Inceput o activitate grandioasfi penlru a deijlepta si alá(a puterile nationale. Domiciliul siiu din Cluj a devenit centiül spiritual al Transilvaniei de atunci. In primul ránd a rcorganizat Societalea Agrará din Transilvania desfiin|atä in timpul revoIuUci. .Aproape in acclaij limp fondeazá o foaic: Monitorul din Cluj (Kolozsvári Közlöny). .\<lnnä si publica in trei volume pe cböltuiala proprie un material bogát .^i inedit refeiitor la Transilvania veche. Dnpä succesul acestei operc inten(ioneazS sä realizcze Societatoa Agrarä din Transiilvania s' «fcrä Ijarcul si castelul säu din (duj perdru acesl scop. Muzeul devine realitate in 1859. Coiccjiile Ilui im [ioase, istoricc. arlieologice si de sti'''te naturale au fäcut P'isibilä mai lárziu infiin(area Universitätii din Cluj. Opera sa „Idei fundamentale“ (Iränyeszmck) ne peimite o privire in atelierul spirilual al constientuilui fondator Ca politician luptfi pentru intelcgerea s' colaborarea popoarelor din Transilvania. Cánd Sasü il invita la serbarea ilor najio- nalá, ín anul 1800, atunci el ridicá paharul iieulru convie(uirea -si intelcgerea popoarelor din Transilvani:'.. Mikó Imre a .desfasurat s' » activitate stiintificü. In aceasta privintá e de mentionat opera sa despre dói savanti din Transilvania: Rod Détor si Renkő .lózsci. ■Autorul [uiblica in sfársit o bibliografie amänuntilä a operelor lui Miko In re .^i ah arlicolelor s' studiilor scrise desjire dánsul. \TT.A ZSIGMONT): Cliestiiinile gáiuiirii mughiarr in edueatia noastrá. Duiiá rásboiu! mondial toate sistemele de educatie Und spre a forma o unitara conce’ilie despre lume sí des])rc viata. íjcolile confesionale din Transilvania au .^i ele aceasta dalcrie: formarea gándirii unitare maghiare. l’entru a ajunge acest scop toatá educatia s' invatamántul trebue sä colahorezc. In primul ránd e nece:sar sä cunoastem pämäntul unde ungurimea träesle s' anume prin geografie si prin stii>ilcle ei ajntätoarc. !>i excnrsiunile si cälätoriile ajutä mult la acest scop. In al doilea ránd e necesara cunoasterea [loporului. Aceasta se face |>rin etnoh gie Pepinil maghiar il pntem cnnoastc mai ales din literatnra maghiarä. Dcaceca [iredarea lileraturii maghiare este de o im])ortantä capitalä.
