Hitel, 1940-1941 (5-6. évfolyam, 1-4. szám)

1940 / 1. szám - Metamorphosis Transylvaniae

REZUMAT

C'.ONTlüJ’ zrínyi MIKLÓS: Meditatiuni despre viata regeiül Mátéi.

Cu orazia aniversarii a .500 ani dela na^lerea regelui Malei, revisla pubVicä rezunialiil unni studiu din anui] KiáO al marelui coniandant :;i .scriilor: Zriiiyi Miklós.

Lonk'le Zrinyi MikliYs nu se ocupa ín acest studiu cu via|a regeUii Mátéi, ci analizeazfi aptiludiidle sale de coniandant §i insu^jirile salle de domnilor, ara- tändu-ne un begat magazin al cullurii clasice care este atáf de caracteristicá in aceastii epocü. KI apreciaza niarele succese inilitare ale legelni Mátéi (a purlal rásboaie viclorioase cu cele mai mari puteri Europei de atunci: cu impü- ratii german §i tűre, cu Gi.skra, conducritorul poporuhii céh. cu regele Poloni- lor) íji constala cS Mátéi a dispiis de cele mai strfducitoare aptitudini militare. El piMea sa-^i aleagá timpul favorahii pentru iiecare alac, a intrebuinjat cu pllácere 0]icratiuni militare pentru a aduce inamicul in eroare, nu a dispreRiit nici mijloacele diplomatiei. Pe arislocra(i cári se aliau in lagarul inamicuhii i-a atras. cu cadoiiri, de partea sa. lil s'a folosil nu numai de arme, ci .^i de [isihologie. In fa(a inamiciilui a aranjat petreceri mari |)entru a mic^ora speran- (ele inamicuhii. In line. Malei a fost un om bolfirit. íji-a urmaril scopul fixát fáríi a se lűsa inflluenlat de vorbe frnmoase. de mánie sau de insiiriimántare.

I)r. niRÓ .K'.Z.SEE: Cliesihinea iiigrijirii nioniiiiientelor maghiure ardeleiie.

Autóiul traleazá ín mod amäniin(it tinnta slalului maghiar, iar pe unna cea a sialuUii román laRI de monumente.

In l’ngaria care s’a gándit prinia data la [iroblema monumenlelor artistice a fost .\cademia lui Széchenyi in unni 1817. Deallfel aceasta chesliune a fost aranjalá prin articidul XXXIX. al legifeiarii aniilui 1881 §i comisia infiinfata pe aceastfi haza a facut mii'lte restaiirári grandioase (.Iák, Huncdoara ,^i Biserica incoronárii din cetalea Buda, ele.). I nul dinire membrii t’.omisiei a fácul o notfi si o bibliografie a -1000 monumente din lingaria. .\ceasta a^a mimilä Topografia- Gerceze cou{ine in maré parte §i nionumenlele ardeiene.

Legea n.mänä referiioare la menumente artistice s’a format in anul 18í)'i, care a fost sebimbatá prin dispozi(ia légii din 1019. care, astäzi, este ^i |)entru Ardeal ín vigoare. .Alja s’a nascut íji Seejiunea pentru Transilvania íji tinulurilc márginoase (CMI). Aclivitalea aceslei secfinni bineinteles s’a limitál mai ales la iiionumeiite veclii de origina romaná ^i la bisericile de lemn románe.'jli. Acest falit molixeaz.a íngrijirea separalíi a monumenlelor artistice ungare ardelene prin erganizarea Gomisiei Magbiare .Ardelene pentru Monumente. (Erdélyi Magyar -Műemlék-Bizottság).