Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége - A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége
Szilágyi Mária - Anica Draganic DOMENIUL DE LA JIMBOLIA | DAS LANDGUT VON HATZFELD | A ZSOMBOLYAI URADALOM Administrarea domeniului a fost preluată de către Endre Csekonics de la tatăl său loan Csekonics încă din anii 1860, la acel moment, terenurile productive ale moşiei însumau 6.500 de hectare7 şi după aceasta s-a realizat desecarea majorităţii mlaştinilor, adică după aceasta a fost soluţionată drenarea apelor teritoriului (CSEKONICS, 2006. 11.). Cele 6.500 de hectare descrise par chiar puţine, pentru că pe baza datelor din documentul de succesiune al lui loan Csekonics, în 1880, cu optzeci de ani după achiziţionarea moşiei, teritoriul domeniului era de 38.905 iugăre cadastrale şi 422 stânjeni (MNL FML XIII. 5. 5. d. 3/1-2.). Latifundiul de la Jimbolia a fost o piatră de hotar a agriculturii bănăţene, şi a prezentat această agricultură modernă la mai multe expoziţii. La expoziţia organizată în 1884 la Chichinda de către Asociaţia de Agricultură din Comitatul Torontal, a participat şi domeniul Csekonics. în raportul expoziţiei se consemnează despre domeniu că era un mic regat dezvoltat, un stat în stat. La expoziţie au fost prezentate produsele recoltate, diferitele obiecte realizate în atelierele de pe moşie, alimente. Un loc important era ocupat de produsele lactate şi ustensilele, recipientele, vasele necesare pentru realizarea acestora. La expoziţie, cele mai maremulte aprecieri au fost primite de familia Csekonics (MILANKOV, 1989. 39.). Mai târziu, în 1891, a participat şi la o expoziţie din Timişoara, unde în secţiunea agricolă a primit marea diplomă de gală. în 1897, Societatea Agrară Germană (Deutschen Landwirtschafts- Gesellschaft) evaluează terenul administrat de contele Endre la 45.200 iugăre cadastrale (DEUTSCHEN LANDWIRTSCHAFTS GESELLSCHAFT ed., 1897. 4.), în timp ce în 1911, Borovszky îl apreciază la 38.902 iugăre cadastrale şi 600 de stânjeni. Cea mai mare parte este reprezentată de teren arabil (BOROVSZKY, 1911. b 211.). Această cifră este susţinută în mare şi de datele ce figurează pe schiţa de teren a latifundiului; potrivit hărţii, domeniul avea 38.860 iugăre cadastrale. Aici intra Jimbolia, unde nu sunt marcate suprafeţele terenurilor; ferma-maier lulia 1853 iugăre cadastrale, din care 1.604 iugăre teren arabil; ferma-maier Sziget total 2.081 iugăre, 2.008 iugăre teren arabil; ferma-maier Endre 3.346 iugăre, 2.788 iugăre teren arabil; pusta Bozitó 2.903 iugăre, din care 2.426 iugăre teren arabil; ferma-maier loan 2.125 iugăre cadastrale, din care 1.806 iugăre teren arabil; fermamaier losif 2.899 iugăre, 2.504 iugăre teren arabil; Cestereg 1.512 iugăre, 1.443 iugăre teren arabil; ferma-maier Leona 1.678 iugăre, 1.624 iugăre teren arabil; ferma-maier Konstanicia 2.443 iugăre, 2.375 iugăre teren arabil; Rókus 2950 iugăre cadastrale, din care 2.732 iugăre teren arabil; ferma-maier Paul 2.000 iugăre, 1.929 iugăre teren arabil; ferma-maier luliu 3.084 iugăre, 2.548 iugăre teren arabil; ferma-maier Andrea 1.349 iugăre, din care 1199 iugăre teren arabil; Roggendorf 2.436 iugăre, 1.799 iugăre teren arabil; ferma-maier Iván 1.960 iugăre, 1.725 iugăre teren arabil; terenuri arendate comunelor 2.500 iugăre; drumuri şi şanţuri 7.141 iugăre cadastrale (BARCZA). Conform nepotului lui Endre Csekonics, domeniul se întindea în acel moment pe o suprafaţă de 24.000 de hectare, cu lungimea de 30 de kilometri şi lăţimea de 2-5 kilometri, împărţită în parcele de 14 hectare. „16 dintre parcele sunt permanent izolate cu gard de salcâm şi înconjoară un teritoriu central protejat de 3 hectare, atât de des încât în iernile mai grele, şi vânatul mic, şi căprioarele pot găsi un adăpost" (CSEKONICS, 2006.11.). Probabil că aici nu era inclusă moşia Roggendorf, achiziţionată mai nou, în 1891, şi nici acele teritorii pe care contele le-a parcelat în primul deceniu al secolului al XX-lea şi le-a vândut locuitorilor de pe domeniu. „Moşia era mărginită de un sistem de şanţuri de aducţiune, graniţa sudică era reprezentată de canalul Bega, cu terasamentul său înalt. Primăvara, aici frecvent băltea apa, de aceea au construit un sistem de pompe ce transvaza apa în canalul Bega" (CSEKONICS, 2006. 12.). Una dintre premisele dezvoltării agriculturii era protejarea terenului de inundaţii, deoarece acest ţinut mlăştinos era în permanenţă expus efectului negativ al apei. Şi această problemă a fost soluţionată cu succes de Endre Csekonics. El a fost primul preşedinte pe acest sector al Asociaţiei de Regularizare a Apelor din Valea Timişului şi a Begăi. De asemenea, pe lângă împrumutul acordat de guvern în acest scop, el a participat şi susţinând personal financiar combaterea inundaţiilor. După ce în anii 1871, 1872 şi 1880 apa a făcut aici ravagii imense, a împânzit domeniul aflat pe lunca inundabilă a Tisei şi a Begăi Vechi cu aproape 100 de kilometri de canale ce serveau drenării apei (CSEKONICS, 2006.11.). La sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cea mai mare moşie din Banat era domeniul de la Jimbolia al familiei Csekonics, unde ei au realizat o adevărată moşie-model, 74 DOMENIUL... I DAS LANDGUT... | A ZSOMBOLYAI...
