Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)
Utószó
POSTFAŢĂ I SCHLUSS | UTÓSZÓ „Sic transit gloria mundi“ Rolul îndeplinit în societate de o ţară, o familie sau o persoană este în continuă schimbare, gloria este efemeră. în timp ce în cursul secolului al XlX-lea familia Csekonics a îndeplinit un rol atât de important pe teritoriul Monarhiei, al comitatului Torontal şi în primul rând al domeniului, după Războiul cel Mare, influenţa sa a scăzut continuu, până ce după eliberarea din 1945 a dispărut complet. în cursul secolului al XX-lea, patrimoniul construit lăsat în urmă de familie a devenit încet pradă pieirii, deoarece după războaiele mondiale, în special în vremurile de după 1945, când conducerea nu avea interes de a păstra nici în Iugoslavia, nici în România renumele şi moştenirea familiei Csekonics. S-a încercat chiar ştergerea mărturiilor existenţei marilor moşii şi ale prezenţei familiilor nobiliare de odinioară. Chiar şi astăzi, când există deja posibilitatea cercetării „adevăratei” istorii, povestea Csekonics se pierde încă în negură. După evenimentele Primului Război Mondial, marea parte a familiei s-a mutat pe teritoriul Ungariei de astăzi, luându-şi cu ea o parte a bunurilor mobile, bineînţeles, şi arhiva de familie. Arhiva a însemnat mult pentru noi, deoarece ea a fost menţionată şi de Endre Csekonics în testamentul său, fiind încredinţată fiului său cel mai mare, Alexandru. După a doua conflagraţie mondială, şi în Ungaria au venit vremuri grele pentru nobili, iar Alexandru Csekonics a găsit adăpost la unul dintre angajaţii săi de odinioară. POSTFAŢĂ I SCHLUSSWORT | UTÓSZÓ 261 POSTFAŢĂ I SCHLUSSWORT | UTÓSZÓ
