Szilágyi Mária: Domeniul de la Jimbolia - Das Landgut von Hatzfeld - A Zsombolyai uradalom (Székesfehérvár, 2016)

A zsombolyai Csekonics-uradalom és annak öröksége - Úrilakok az uradalom területén

Szilágyi Mária - Anica Draganic DOMENIUL DE LA JIMBOLIA | DAS LANDGUT VON HATZFELD | A ZSOMBOLYAI URADALOM în cursul secolului al XlX-lea, acestea au fost locurile pe unde se perinda majoritatea nobilimii din Ungaria, dar apăreau pe-aici frecvent şi somităţile artistice, politice ale epocii (NÉMETH, 2003. 7.). Ca orice domeniu al vieţii, şi cultura amenajării interioare a înaltei nobilimi s-a dezvoltat major în cursul secolului al XlX-lea, în urma evoluţiei traiului social şi a tehnicii. Castelul dispunea de încăperi ce serveau scopurilor private şi celor de protocol. Stilul de viaţă era în continuare condimentat cu vânători, baluri, serate dansante, concerte private, matineuri. „Căminul din provincie a rămas şi mai departe scena modului de trai tradiţional, unde cea mai importantă sarcină a capului familiei era administrarea, supravegherea chestiunilor economice ale moşiei, iar doamna casei se ocupa de treburile casnice, respectiv de îndrumarea personalului domestic” (ÓHIDY, 2007.18.). De multe ori, castelele îndeplineau şi rolul de centru administrativ al domeniului; aşa era şi în cazul latifundiului de la Jimbolia. Pe domeniul familiei Csekonics a stat preţ de peste o jumătate de veac un singur castel, ridicat în centrul administrativ al domeniului, la Jimbolia. în anii şaizeci a secolului al XlX-lea a avut loc ridicarea noului castel reprezentativ, care s-a adaptat necesităţilor locative modificate, noii culturi locative, în care confortul şi protocolul aveau un rol principal. Castelul oglindea deja fidel puterea şi Nach dem Kauf ihrer Landsitze am Ende des XVIII. Jahrhunderts war die vordringlichste Angelegenheit des Torontaler Adels die Sicherung seiner eigenen Bequemlichkeit. So markierten sie sehr bald mit einem von einem Park umgebenen, prachtvollen Schloss den Mittelpunkt ihres Gebietes. Die Schlösser waren die repräsentativsten Gebäude der herrschaftlichen Güter, sie selber hatten eine symbolische Bedeutung und sollten von der Macht und der Überlegenheit der Herrschaft künden. Die Gebäude wurden in der Dorfmitte oder am Rande der Siedlungen errichtet. Ende des XIX. Jahrhunderts zierten das Gebiet des Banats zahlreiche in verschieden Stilen gebaute Schlösser. Die Herrscherfamilie hat die Sommer in der Regel auf den Schlössern des Landguts verbracht, im Winter jedoch kamen meist die Männer nur zur Jagd hierher. Der Rest der Familie hat den Winter entweder im Palast in Budapest oder in wärmeren Gefilden verbracht. Der Aufenthalt in der Stadt im Winter bot ein abwechslungsreicheres Leben als auf dem Lande (ÓHIDY, 2007.13.). influenţa familiei Csekonics, lucru la care nu a contribuit doar aspectul clădirii în sine, ci în mare măsură şi persoana arhitectului. Cele două castele erau situate foarte aproape, la distanţă de doar câţiva kilometri, dar în ciuda acestui fapt, limbajul lor arhitectural era diametral opus. Putem interpreta şi că noul castel simboliza evoluţia, în timp ce conacul central propaga valorile clasice, dăinuirea, lucru adeverit ulterior, în cursul secolului al XX-lea, pentru că în timp ce astăzi nu există nici urmă din castelul Csitó, castelul de iarnă este încă în folosinţă, simbolizând în continuare statornicia. Cel de-al treilea castel Csekonics a ajuns în proprietatea familiei la sfârşitul secolului al XlX-lea, când au cumpărat şi moşia Roggendorf şi, împreună cu ea, conacul, pe care l-au extins ulterior după propriul gust. „Războaiele, revoltele, schimbările de regim au dus la dispariţia aproape fără urme a acestei bogăţii” în tot Banatul (NÉMETH, 2003. 7.). Încet-încet, majoritatea conacelor de odinioară au căzut pradă paraginii, la cele care mai există astăzi nu mai e nici urmă a strălucirii lor apuse. „Stau ca o mărturie a unei lumi trecute, de care îşi reamintesc tot mai puţini" (PODHORÂNYI, 2011. 7.). Acest destin nu a putut fi ocolit nici de castelele familiei Csekonics, ale căror rămăşiţe nici nu sugerează astăzi grandoarea de pe timpuri a familiei. Der Verkehr zwischen den beiden Wohnsitzen wurde an der zweiten Hälfte des XIX. Jahrhunderts durch die Eröffnung der Schmalspurbahn erheblich erleichtert. Hatzfeld warschon in 1857 durch den Ausbau der Bahnstrecke Temeswar - Szeged in deren Kreislauf der Monarchie eingebunden. Diese allgemeinen Eigenschaften sind auch bei den Csekonics's zu erkennen. Das Blatt „Torontál” berichtete, beispielsweise, im April 1898 den Lesern, dass Endre Csekonics und seine Familie sich wieder in Budapest aufhalte, nachdem sie den Winter auf der Riviera und die vergangenen Wochen in Abhasien verbracht haben (Torontál, 1898. Nr. 89.). Im XIX. Jahrhundert waren dies die Orte, wo die meisten Angehörigen des ungarischen Adels sowie die berühmten Künstler und Politiker dieser Zeit häufig verweilten (NÉMETH, 2003. 7.). Wie fast jeder Lebensbereich so durchlief im XIX. Jahrhundert auch die herrschaftliche Wohnkultur eine bedeutende Veränderung - als Auswirkung der technischen Entwicklung und 136 DOMENIUL... I DAS LANDGUT... | A ZSOMBOLYAI...

Next

/
Thumbnails
Contents