Kovách Géza: A Bánság demográfiai és gazdasági fejlődése 1716-1848 - Dél-Alföldi évszázadok 11. (Szeged,1998)

EVOLUTIA DEMOGRAFICÁ A BANATULUI ÍNTRE 1716-1848

comitat iobagi jeleri cu casă jeleri fără casă total 1780 1828 1780 1828 1780 1828 1780 1828 Caraş27 908 26 620 4 276 9 890 430 1 336 32 622 37 843 Severin Timiş 28 165 31 072 3 800 10 375 1 020 4 288 33 330 45 736 Torontal 16 144 18 509 2 598 18 383 16 8 078 18 758 44 970 Total 74 184 76 052 11 052 28 343 1466 3 702 84 170 128 553 Trecând prin statistica suprafeţelor urbariale situaţia din Banat (cu excepţia districtului militar) se prezintă astfel: comitat arabil iug. cad. fâneţe iug. cad. vii măsuri de prunişte iug. cad. Pojon Caraş-Severin 182 029 69 175 5 507 7/8 26 010 970/1600 Timiş 474 072 2/8 250 695 2/8 30 222 3/8 34 302 8/32 Torontal 457 052 7/8 85 922 22 812 Total 1 114 052 2/8 406 322 2/8 58 542 2/8 60 353 1374/1600 Zestrea de animale a ţărănimii este destul de mare şi anume: comitat boi vaci de muls vaci sterile viţei de 3 ani viţei de 2 ani Caraş-Severin 41 773 21 914 6 796 4 521 8 634 Timiş 39 202 29 666 8 436 4 788 9 600 Torontal 31 996 38 525 14 606 6 725 14 020 Total 112 861 99 105 29 838 16 034 32 254 cai mânzi oi porci capre Caraş-Severin 10 161 374 172 968 66 842 17 286 Timiş 58 408 3 099 190 293 55 960 1 839 Torontal 91 366 4 294 236 688 56 460 76 Total 159 935 7 767 599 929 179 262 19 161 Analizând suprafaţa pământului urbarial în diferite tabele sunt prezentate procentele pentru fiecare sat, adică în medie câte iugăre cadastrale ajung pe o familie, din care reiesă că în 1828 gospodăriile ţărăneşti din comitatele Timiş şi Torontal sunt mult mai instărite decât cele din Caraş-Severin. Astfel în Caraş-Severin în general, media pe familie este în jur de 8-10 iugare, în Timiş peste 20, iar în Torontal în jur de 30 de iugăre cadastrale. Raportând la mărimea sesiilor în Caraş-Severin predomină şi mai departe sferturi de sesii, în Timiş jumătăţi, iar în Torontal aproape de trei sferturi de sesii. Analizând zestrea de animale a ţărănimii autorul consideră că valoarea şi calitatea producţiei agricole depinde în primul rând de calitatea şi cantitatea animalelor de trac-