Antal G. László: Situaţia minorităţii etnice maghiare în România - Múzeumi füzetek 6. (Székelyudvarhely, 1993)
Múzeumi füzetek Tabelul nr. 13. Componenţa etnico-religioasă a Transilvaniei, 1910 maghiari germani români alţii ortodocşi 13.351 809 1.707.135 81.962 0,74 0,04 94,67 4,55% greco-catolici 79.090 412 1.104.786 59531 6,36 0,03 88,82 4,79% romano-catolici 642.858 279.977 5.818 52.215 65,54 28,55 0,59 5,32% reformaţi 688.205 1.131 1.202 4.793 98,99 0,16 0,17 0,68% evanghelici 40.114 217.252 1.496 4.132 (lutemai) 15,26 82,60 0,57 157% evrei 127.808 53.756 534 197 70,11 29,49 0,29 0,10% unitarieni 68.125 78 339 217 99,07 0,11 0,49 0,33% alţii 937 478 2.867 420 19,93 10,16 60,97 8,94% total 1.660.488 31,68 533.902 10,57 2.824.177 53,87 203.467 3,88% Sursa: identică cu cea de la tabelul nr. 12. Componenţa religioasă a Transilvaniei proiectată pe hartă, desigur ne va reda aria de răspîndire a comunităţilor etnice. Cele două culte româneşti existente pînă în 1948 sínt prezente în toată Transilvania, exceptînd judeţele secuieşti, unde apar sporadic. Ortodcşii trăiesc mai ales în partea sud-vestică a Transilvaniei, avînd centrul de greutate în judeţele Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin. Majoritatea greco-catolicilor se află în părţile nordice şi centrale. Marea masă a romano-catolicilor o dau secuii, care trăiesc într-o masă compactă în estul Transilvaniei, dar numărul lor e considerabil şi în apropierea graniţei vestice, mai ales în judeţul Timiş. Pe teritoriul diecezei de Timişoara, alături de unguri, evidenţele bisericii catolice mai consemnează 150—160.000 de şvabi, cca. 200.000 de slovaci, bulgari, români, precum şi credincioşi de altă limbă maternă. în părţile centrale ale Transilvaniei catolicii sínt puţini, numărul lor fiind considerabil doar în unele oraşe şi în împrejurimile acestora. Majoritatea reformaţilor se află în judeţele Bihor, sălaj, la Cluj, în zona numită „Călăţele” (Kalotaszeg), la Tîrgu-Mureş, în împrejurimile sale şi în „Trei Scaune” (judeţul Covasra). 44
