Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)

Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása

marcate prin puncte şi linii poansonate. Pentru a facilita întreţinerea sistemului de iluminat, pe o latură a lămpii există o uşă cu balamale (latura A). Sistemul de iluminat, respectiv elementele indicând existenţa acestuia şi urmele de montare lipsesc cu desăvârşire. Din datarea şi structu­ra felinarului presupunem că sistemul putea funcţiona cu gaz sau curent electric, sau modificat de la gaz la curent electric.6 Urmele ulterioare de reparaţie - cantităţi mari de chit7 şi straturile de culoare de sub acestea - indică de asemenea eventuala modificare a sistemului. Observând felinarul, am ajuns la concluzia că elementele de sticlă şi chitul cu care erau fixate acestea nu făceau parte din struc­tura originală a obiectului din momentul realizării acestu­ia, ci se datorează unor intervenţii ulterioare, precum şi lipirile moi vizibile pe alocuri. Plăcile de sticlă originale erau probabil decorate, cu margini faţetate şi suprafeţe sa­blate8, acestea fiind montate în rame tară lipire, doar cu ajutorul clemelor de cupru păstrate în ramă. Starea felinarului înainte de procesul de conservare Toată suprafaţa obiectului era învelită de un strat de mur­dărie neaderentă (foto 6), care pe alocuri s-a amestecat cu produşii de coroziune poroşi ai metalului de bază (foto 7). Depuneri mai aderente erau urmele de mortar. Datorită conţinutului redus de carbon şi lipsei materialelor de aliaj din compoziţia sa, fierul forjat este foarte susceptibil la procesele de coroziune. Coroziunea metalului de bază a afectat întreaga suprafaţă a obiectului. Ornamentele realizate din plăci subţiri, precum frun­zele de acant sau lauri sunt cele mai sensibile întrucât procesul de coroziune poate afecta materialul în toată grosimea lui, ducând la fragilizarea sau chiar perforarea metalului. Acest tip de degradare a devenit vizibil pe su­prafaţa obiectului pe parcursul şi în urma proceselor de curăţare (foto 14). Sistemul de iluminat şi axul central lipseau. Lipsa şu­rubului de fixare a părţii superioare B/C şi deformarea elementului (foto 8) au condus la probleme structurale, în urma cărora obiectul nu-şi mai putea îndeplini funcţiile de susţinere şi de echilibrare a greutăţii. Pe lângă acestea se puteau observa la mai multe elemente deformări, dislocări şi ornamente distorsionate. Din plăcile de sticlă laterale lipseau 85%. Dintre elementele de fier două vrejuri de la­uri au dispărut. Pe toate cele patru laturi ale lămpii, în zona ’’coronamentului” şi pe reţeaua decorativă se puteau observa orificii care indicau puncte de fixare ale unor ele­mente lipsă necunoscute. întrucât nu s-au păstrat imagini de arhivă despre acest obiect, putem doar presupune că aceste orificii erau punctele de fixare ale stemei, respectiv 6 1856 - introducerea primelor lămpi cu gaz la Budapesta, 1909 - prime­le experimente la Budapesta pentru iluminatul public folosind curent electric. în timpul Primului Război Mondial, iluminatul public a fost mixt: cu petrol, gaz, curent electric. Laky 1988. p. 83. 7 4 kg. 8 Pe baza relatării orale a artistului István Czebe, artist sticlar, proiectant. ale unor elemente decorative repetitive care apar şi în alte zone ale obiectului. în mai multe locuri lipseau şi şurubu­rile (foto 3).9 Analize efectuate Pentru o mai bună cunoaştere a materialelor şi a tehnicilor de realizare, am aplicat mai multe metode de investigare a materialelor, de la cele mai simple observaţii micros­copice până la cele cu aparatură complexă. Majoritatea acestora le-am efectuat înainte de intervenţii, dar pe par­cursul procesului de restaurare s-au dovedit a fi necesare şi alte investigaţii. în urma analizelor microscopice s-a găsit pe suprafaţa unui element decorativ floral, o urmă de dimensiuni foarte reduse (cca 4 mm) de strat protector. Pe secţiunea probei prelevate din această zonă, înglobată în răşină, s-a putut observa la microscop un strat închis de cca 15 microni, deasupra căruia un strat luminescent de o grosime de 10 microni. întrucât grosimea acestuia din urmă a exclus posibilitatea să fi fost strat de culoare, considerăm că acesta a fost un strat de protecţie (probabil ceară).10 11 în structura de susţinere, sub stratul de chit am găsit urme de culoare, la care am efectuat teste microchimice pentru identificarea aluminiului, întrucât prezenţa acestu­ia are rol de datare. Acest test dovedindu-se pozitiv", s-a susţinut ipoteza că stratul de culoare a apărut în urma unei intervenţii ulterioare, întrucât aluminiul s-a folosit ca pig­ment abia după anii 1920. Am folosit spectroscopia cu fluorescenţă de raze X pentru analiza compoziţiei elementare a suprafeţelor. Această analiză am executat-o cu spectrometru XRF por­tabil.12 Pe baza măsurătorilor s-a putut constata că structu­ra centrală a felinarului a fost realizată dintr-un aliaj, al cărui component primar este fierul intr-un procent de 98,13-98,80%, în timp ce elementele formate manual s-au constituit dintr-un aliaj cu conţinut mai mare de fier, anume 99,18-99,53%. Analiza compoziţiei13 materialu­lui de sudură, de culoare gălbuie, găsit pe uşă, a arătat că aliajul este alamă cu un conţinut de zinc de 26%. Sticla 9 Pál 2019. pp. 46-48. 10 Pe baza relatării orale a lui Éva Galambos DLA, artist-restaurator lemn, asistent la Universitatea de Artă Plastică, Budapesta, şef laborator. 11 Am prelevat probe rase, pe care le-am introdus în acid clorhidric 2M, după care am precipitat soluţia cu hidroxid de amoniu 2 M. După care am adăugat 2 ml alizarinsulfonat de sodiu 0,1%, din care, în urma în­călzirii s-a precipitat o substanţă roşiatică. După răcire am adăugat acid acetic 2 M, în urma căruia precipitatul a devenit un roşu mai intens. Cu acest test am putut demonstra prezenţa aluminiului în stratul de pictură, ceea ce dovedeşte că este vorba de o intervenţie ulterioară. Aluminiul este folosit ca pigment după 1920. 12 Analizele au fost realizate de către Dr. Zoltán May, angajatul Academi­ei Ştiinţifice Maghiare, Institutul de Chimia Materialelor şi Mediului, cu aparatură Thermo Scientific Niton X13t GOLDD+XRF. 13 Analiza a fost realizată de către József Balázs, artist-restaurator lemn şi mobilă, angajat al Muzeului Naţional al Ungariei, profesor la Universi­tatea de Arte Plastice a Ungariei, Departamentul pentru restaurare. 221

Next

/
Oldalképek
Tartalom